Se vede limpede, chiar și cu ochii închiși. Spărgătorii de unitate profesională de la CSM sunt oameni agățați. Aproape toți cei care au încercat să împiedice Inspecția Judiciară să își comunice rezultatele inspecției de fond de la DNA sunt membri cu probleme ai CSM. Adică oameni agățați. Șantajabili. Sau chiar șantajați. O masă de manevră utilizată în trecut și în prezent de câte ori binomul sau republica procurorilor ar considera necesar.
S-a petrecut ceva unic în istoria CSM. Unitatea acestei instituții a fost spartă. Motivul este un banal control de fond al activității DNA, solicitat de Ministrul Justiției, Tudorel Toader. La o distanță de 10 ani de anteriorul control de fond. În tot acest interval de timp, Inspecția Judiciară, cu rare excepții, s-a dovedit a fi un instrument al binomului. Cât timp a funcționat binomul. După retragerea aparentă sau reală a SRI din așa numitul câmp tactic al justiției, oamenii din Inspecția Judiciară nu au mai răspuns în unanimitate comenzilor date. Extrem de timid, instituția a început totuși să-și facă datoria și să cerceteze unele derapaje grave săvârșite de procurori sau judecători.
Este momentul psihologic în care Ministrul Justiției a găsit de cuviință că este oportun să se efectueze un control de fond asupra activității DNA. Pentru a se vedea în ce măsură numărul dosarelor nelucrate este semnificativ și dacă nu cumva există o practică prin care dosare ținute la sertar sunt accesate exact atunci când e nevoie. Nevoia fiind generată de motive politice. Nimeni nu știe la ce concluzie a ajuns Inspecția Judiciară, pentru că materialul conclusiv nu a fost încă prezentat și nici elaborat. Cu toate acestea, conducerea DNA și în primul rând Laura Codruța Kovesi, care este direct vizată în calitate de manager, apreciază că raportul final al Inspecției Judiciare ar putea șifona imaginea instituției. Și, în consecință, s-a recurs la o stratagemă.
Dacă Inspecția Judiciară este decapitată, atunci concluziile controlului se amână. Sine die. Sau cine știe, dacă este pus șef cel care trebuie, atunci concluziile se pot metamorfoza în opusul lor.
Ei bine, această schimbare a conducerii Inspecției Judiciare, care urma să debuteze printr-o demitere făcută zilele trecute, a eșuat. Cel puțin pentru moment. Fapt fără precedent, patru judecători s-au opus. În timp ce alți judecători au bătut palma cu procurorii, pentru a pune la cale descăpățânarea Inspecției Judiciare. Cei patru judecători, printre care chiar președinta Înaltei Curți, au ajuns la concuzia că o analiză și o demitere pripită ar încălca flagrant dreptul la apărare al celor vizați. Acesta a fost pretextul, de altfel justificat, al deciziei lor de a boicota Adunarea Generală, lipsind-o de cvorum. S-a amânat cu două săptămâni astfel o decizie de eventuală destituire a conducerii Inspecției Judiciare. Rămâne timp deci pentru prezentarea unui raport pe care doamna Laura Codruța Kovesi îl anticipează ca fi o dinamită. Apoi au fost schimbate, de-o parte și de alta comunicate. Au apărut și dezvăluirile, care demonstrează că tabăra pro-Kovesi din CSM beneficiază de existența unor judecători și procurori ”agățați”. Cum s-a ajuns aici?
Sunt destul de mulți ani de zile de când nu numai eu ci și alți jurnaliști am semnalat faptul că se exercită presiuni asupra unui mare număr de judecători aflați în poziții cheie, pentru ca aceștia să devină slujitori ai binomului. Cu alte cuvinte, să execute dispozițiile transmise în câmpul tactic de către SRI și republica procurorilor. Între timp, situația s-a agravat. Și a atins un punct critic. Puterea judecătorească, din care procurorii au încercat să facă parte cu de-a sila, forțând regulile constituționale și democratice, a reacționat. La început doar prin intermediul asociațiilor judecătorilor și magistraților. Apoi, iată, la nivel individual, mergând până la vârful Înaltei Curți. Judecătorii, care de fapt sunt singurii magistrați, încearcă să se detașeze de procurori, beneficiind de retragerea reală sau doar tactică și temporară a Serviciului Român de Informații din faimosul binom. Justiția vrea să devină din nou ceea ce a fost la intrarea României în Uniunea Europeană. O putere independentă a statului, nesupusă unor ingerințe de natură să-i schimbe radical substanța. Așa cum se întmplă acum. Și de aici reacția care, la nivelul republicii procurorilor, este percepută drept o veritabiă răzmeriță.
Bătălia este abia la început. Nimeni nu a câștigat până acum. Tot ceea ce s-a întmplat este că, pentru prima dată, justiția s-a zburlit la republica procurorilor. Dar încă nu a pus picorul în prag. Adevăratul război abia începe. Și pot garanta că va fi utilizat întreg arsenalul de care dispun procurorii. Va fi declanșată o adevărată ofensivă a dosarelor penale împotriva unor magistrați. Iar șantajul va fi pe față.
Este exact momentul în care, dacă Legislativul ar fi Legislativ, Parlamentul ar putea interveni, contribuind decisiv la reașezarea apelor într-o paradigmă constituțională și democratică. Statul de drept eșuat și democrația eșuată se mai pot încă salva!
Autor: Sorin Rosca Stanescu
Sursa: Sorin Rosca Stanescu
Adauga comentariu