Analize și opinii

Primarul Iohannis Klaus Werner îl apără pe hoţul de case Iohannis Klaus Werner!

Toate dosarele penale ale mafiei imobiliare sibiene s-ar putea transforma într-un excelent ghid pentru uzul celor care doresc să adere la „Mafia caselor”, organizaţie subterană foarte puternică, alcătuită din membri marcanţi ai societăţii postrevoluţionare româneşti.



Istoria acestui „mic” furt imobiliar, la care a participat „marele cârmaci” sibian, împreună cu nevastă-sa, soacră-sa şi un escroc decedat pe meleaguri americane, se află în arhiva revistelor „Justiţiarul” şi „Justiţiarul sibian”, care se poate accesa electronic prin intermediul internetului. Pentru participarea la acest furt, dar şi la alte retrocedări abuzive, Bürgermeisterul sibian a avut mai multe dosare penale la D.N.A. şi la D.I.I.C.O.T., dar acestea au fost blocate ca să nu supărăm statul german, care-l ţine în braţe pe acest infractor, mediatizat în exces de o presă vândută, slugarnică şi iresponsabilă.

Unul dintre aceste dosare are numărul 5/2007 fiind „trântit” la D.N.A. de către procurorul şef de secţie Ţuluş Doru, sub protecţia directă a procurorului general al României, Codruţa Kovesi, adusă în înalta funcţie tot de la Sibiu pe filiera partidului prezidenţial P.D.L. şi pe „drumul gazului metan”, adică pe relaţia Mediaş. Acolo, tatăl său, Lascu Ioan, a condus netulburat Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş încă de pe vremea lui Ceauşescu, fiind cel mai vechi prim-procuror din această ţară alergică şi potrivnică la lustraţie pe nume România. Despre acest domn procuror şi două clanuri ţigăneşti, „ciurarii” şi „circarii”, circulă nişte legende foarte picante în lumea interlopă medieşană. De fapt, o mascaradă de tip DIICOT, condusă chiar de apriga fiică de la Sibiu, proaspătă şefă a biroului teritorial, cu mascaţi din trei judeţe şi arestări de paradă printre „ciurarii” din Mediaş, în parohia lui tăticu’, consumată în vara anului 2006, a creat culoarul pentru ocuparea fotoliului de procuror general, în toamna aceluiaşi an.

Revenind la dosarul nr. 5/2007, muşamalizat la D.N.A. Bucureşti, trebuie să spunem că acesta are ca obiect abuzul în serviciu al primarului Klaus Iohannis, precum şi complicitatea  a doi angajaţi ai primăriei sibiene, Dorin Nistor, actual secretar şi Iordan Nicola, fost secretar. La baza acestui dosar stau întâmpinările înaintate de Primăria Sibiu la procesele civile aflate pe rol la diverse instanţe şi care au ca obiect imobilele situate în Sibiu, strada G-ral. Magheru, nr. 35 şi strada Nicolae Bălcescu, nr. 29, ambele însuşite în mod fraudulos de familia Iohannis şi cei doi complici (Lăzurca Georgeta, soacra lui Herr primar şi Baştea Ioan, escrocul decedat în SUA). Prin întâmpinările respective, primarul Iohannis Klaus Werner îl apără pe hoţul de case Iohannis Klaus Werner!!! Conflictul de interese nu poate fi mascat. În mod cert primarul Iohannis îl apără pe moştenitorul-impostor Iohannis, statul român fiind astfel păgubit în formă continuată.

Abuzând de funcţia sa de primar, hoţul de case a depus mai multe întâmpinări din partea instituţiei pe care o conduce la dosarele 4069/2005, 4151/2005 şi 2784/ 2006, aflate la vremea respectivă pe rol la instanţele sibiene. Tot prin abuz, primarul Klaus Iohannis, tartorul mafiei imobiliare sibiene, a folosit subalternii, funcţionari publici, în interes personal. Astfel, Iordan Nicola (secretarul Primăriei Sibiu la vremea respectivă) şi Nistor Dorin (şeful Serviciului juridic al aceleiaşi primării, ulterior promovat pe postul lui Nicola), în toate dosarele care au stat la baza unor retrocedări dubioase – aici este vorba de zeci de imobile! -, nu au avut actele complete, care să facă dovada dreptului de revendicare, şi se fac vinovaţi de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice şi ale persoanelor. Tot cei doi au fost persoanele care au întocmit şi avizat întâmpinările depuse în instanţă, care susţin interesele personale ale şefului lor, veşnicul primar Iohannis! Este de prisos să mai reamintim că aceste interese, pe lângă faptul că reprezintă roadele unor fraude, sunt în contradicţie evidentă cu interesele statului român şi ale comunităţii sibiene. Trepăduşii din Primăria lui Iohannis sunt plătiţi de la buget, dar nu pentru a reprezenta interesele personale ale Führer-ului sibian.

Întâmpinările depuse la instanţele judecătoreşti de către Iohannis, în calitatea sa de primar, nu au nici un fel de acoperire juridică. Ele conţin numai neadevăruri şi interpretări personale pe marginea legilor, ale complicilor Nistor şi Nicola. Eşafodajul imposturii continuate este construit de cei doi complici la îndemnul primarului, beneficiar direct al raptului imobiliar. Despre aceste maşinaţiuni ale primarului sibian puteţi citi în arhiva „Justiţiarul” articolul Dreptul la adevar vs. “dreptul la imagine” (III)

La întâmpinările pomenite anterior, care au fost depuse în dosare din anii 2005 şi 2006, se adaugă încă două depuse în anul 2008 la dosarele nr. 2072/306/2008 de la Judecătoria Sibiu şi respectiv nr. 4919/62/2006 de la Curtea de Apel Braşov. Acestea au fost „noile file” pe care eu le-am adăugat la dosarul penal nr. 5/2007 de la DNA al lui Iohannis Klaus Werner, reclamând  abuzul în serviciu şi conflictul de interese!

În prima întâmpinare, cea depusă la Judecătoria Sibiu în data de 29 mai 2008 (facsimil) ţidula semnată, în numele primăriei Sibiu, de Klaus W. Iohannis şi Dorin Nistor, invocă din start tardivitatea  şi inadmisibilitate cererii de revizuire formulată de  victimele raptului imobiliar marca Iohannis & Co., care cumpăraseră de bună-credinţă apartamentele, de parcă statul român (deposedat şi el de o jumătate din imobil) şi reprezentat de Primărie, nu ar fi fost în aceeaşi „barcă” cu păgubiţii!

Deci, în loc să apere statul român pe care-l reprezintă şi care-i plăteşte lunar pentru asta, ei apără hoţii care au jefuit statul, luptând împreună împotriva acestuia! În procesul respectiv, locatarii imobilului situat în Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, solicită revenirea la situaţia tabulară din C.F. anterioară malversaţiunilor declanşate de banda de infractori. Cererea de revizuire se bazează pe sentinţa definitivă şi irevocabilă nr. 310/R din 30 iunie 2005 a Curţii de Apel Braşov, care consfinţeşte, definitiv şi irevocabil, decizia civilă nr. 240/A pronunţată de Tribunalul Braşov în data de 22 aprilie 2004, prin care Certificatul de moştenitor şi legatar nr. 90/ 01.06.1999, emis de notarul corupt Bucşa Radu Gabriel a fost anulat ca fiind eliberat pe bază de documente false şi cu încălcarea competenţei teritoriale absolute.

Prin întâmpinarea depusă, primarul şi secretarul, acesta din urmă „jurist” şi specialist în interpretarea după bunul plac al legilor, caută chichiţe judecătoreşti pentru a obstrucţiona statul şi locatarii, împiedicându-i pe aceştia din urmă să-şi reintre în drepturi. În luna mai , anul 2008, trecuseră mai mult de trei ani de la decizia Curţii de Apel Braşov şi nimeni nu îndrăznise să aplice LEGEA!!! Cine să apere statul român, când cel care l-a păgubit este chiar primarul, care face legea la Sibiu? Este nostimă invocarea articolului 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă, în întâmpinare respectivă, conform căruia se poate cere revizuirea unei hotărâri dacă „statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruţii, incapabilii sau cei puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere”. Păi nu-ţi este ruşine, băi, Dorin Nistor, tocmai tu să invoci acest articol de lege, când taman dumneata, pe toată perioada cât ai fost şeful Serviciului juridic al Primăriei Sibiu, ai contribuit decisiv la pierderea tuturor proceselor, care aveau ca obiect retrocedări de imobile, prin neprezentarea subalternilor tăi în instanţe sau prin necombativitatea acestora, în rarele lor apariţii prin sala de judecată, când erau doar simpli figuranţi?! Aşa cum Iuda l-a vândut pe Iisus, la fel ai trădat şi tu statul, l-ai vândut, prin viclenie, pe cel care-ţi dă un salariu lunar!

A doua întâmpinare, emisă de Primăria Sibiu în 18 iunie 2008 şi semnată de aceiaşi indivizi, se adresa Curţii de Apel Braşov, care judeca anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 924 din 01.06.1999, anulat de Tribunalul Braşov. Un act fictiv dinte falşii moştenitori, încheiat de acelaşi notar corupt Bucşa Radu Gabriel, cu preţul  acela comic de 50.000.000 (cincizeci milioane) lei vechi pentru ½ din imobilul situat în Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, în suprafaţă totală de 431 m.p.! Prin acea întâmpinare Iohannis sărea în apărarea complicelui Baştea Ioan, cel stabilit în Statele Unite, care, cică!, ar fi fost lipsit de dreptul de apărare, pentru că nu ar fi fost , chipurile!, citat şi nu avea de unde să ştie de demersurile din justiţie… Reamintim că familia Iohannis şi Baştea Ioan sunt coproprietari ai clădirii respective, iar Herr Klaus este mandatat printr-o  „Procură generală de administrare” să-l reprezinte în instanţele judecătoreşti pe Baştea în toate procesele privind imobilele a căror coproprietari sunt, această procură a fost autentificată în data de 8.05.1999 de acelaşi notar corupt Bucşa Radu Gabriel, cel care i-a făcut moştenitori, din condei, pe aceşti impostori şi escroci. Mai mult, chiar la o ultima înfăţişare de la Curtea de Apel Braşov, Baştea solicitase , în scris, să fie citat în România la adresa Sibiu, str. Bâlea, nr. 29, adică la domiciliul soţilor Iohannis. Atunci, cum poate să tăgăduiască strânsa legătură dinte el şi complicii lui şi necunoaşterea stadiului unor procese, care au ca obiect unul din imobilele furate împreună, unde mai sunt încă proprietari laolaltă? Aşa că, invocarea lipsei procedurii de citare, atât de către Baştea , cât şi de Iohannis, din poziţia sa de primar semnatar al întâmpinării, nu era decât o stratagemă ieftină pentru  a arunca praf în ochii instanţei şi a trage de timp ca să obţină în continuare chiria consistentă de la banca austriacă Raiffeisen!

                 Cetăţeanul Iohannis este impertinent cu justiţia braşoveană

Supărat rău de tot pe magistraţii braşoveni, care „şi-au permis” să anuleze printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă Certificatul de moştenitor, eliberat pe bază de documente false de către notarul corupt Bucşa Radu Gabriel, care le făcuse proprietărese pe nevastă-sa şi soacră-sa, iar acum sunt pe cale să anuleze şi contractul de vânzare-cumpărare prin care a devenit proprietar şi el, Herr primare Iohannis se răţoieşte la Curtea de Apel Braşov cu tupeul care-l caracterizează prin intermediul avocatului Adrian Rusu. În contextul prieteniei dintre primar şi preşedintele Tribunalului Sibiu, părtaş şi el la fraudarea statului român, pe care-l cheamă tot Rusu, am putea  spune despre personajul Klaus Iohannis că este „rusofil”, contrar numelui sau cu vagi rezonanţe  saxone, pe care vrea să-l supergermanizeze prin transformarea „I”-ului în „J”, că dă bine la poză şi satisface xenofilia sibienilor.

Astfel, recurenţii Johannis (din nou este scris greşit numele impostorilor) Carmen Georgeta şi Klaus Werner sar la şifonarea robelor magistraţilor braşoveni, cităm: „…judecătoarele Ropotă Cristina şi Ionel Mia îndrăznesc să spună că în noua cauză…” şi : „Din nou instanţa porneşte bine dar termină prost ” sau mai departe:  „… în cazul reclamanţilor i-a trebuit instanţei să inventeze chestiunea cu…” şi tot aşa danga-langa, langa-danga… Păi, chiar aşa, cum de şi-au permis judecătoarele să judece cinstit şi să-l lase fără casele furate cu trudă pe cel mai iubit dintre sibieni, pe omul care a spart orice bariere electorale, câștigând alegerile aproape la fel ca Ceauşescu în vremurile lui de glorie?! Oare pentru ele prietenia dintre Iohannis şi Băsescu nu reprezintă chiar nimic?!  Sau, decorarea primarului, „marele cârmaci,  om între oameni, fiu iubit al poporului”, cu cele mai înalte distincţii de către acelaşi Băsescu, întâmplător preşedinte al României, dar şi de statul german, sunt egale cu zero pentru aceste judecătoare rău intenţionate? Unde se cred aceste doamne, chiar într-un stat de drept, de-şi permit să facă pe incoruptibilele şi să judece pe bune, astfel încât să reiasă realitate crudă că adulatul primar sibian este doar un simplu escroc de duzină? Păi, cum o să-l mai putem lăuda, noi jurnaliştii, prin presa obedientă?  Vai, vai, ce dezastru şi câtă iresponsabilitate din parte acestor magistraţi corecţi, care vor să demonstreze că ei chiar respectă legile într-o ţară care a devenit renumită pentru ignorarea propriei legislaţii, în frunte cu Constituţia!

Interesant este faptul că recursul civil înaintat de domnul avocat Adrian Rusu, în numele soţilor Iohannis, se identifică, pe fond, cu întâmpinarea adresată de către Primăria Sibiu aceleiaşi instanţe în 18 iunie a.c., invocând aceleaşi motive: lipsa de calitate procesuală a reclamanţilor (victimele raptului imobiliar comis de banda de escroci) şi lipsirea complicelui Baştea Ioan de posibilitatea de a se apăra, prin nelegalitate procedurală, adică necitarea, chipurile!, acestui impostor la ultimul său domiciliu. Acest ultim aspect l-am dezbătut şi argumentat cu documente în alt articol, demonstrând, fără tăgadă, că invocarea lipsei de cunoaştere a individului Baştea Ioan, în ceea ce priveşte procesele desfăşurate la Braşov, este o minciună neruşinată.

Similitudinea dintre recursul intentat de cetăţeanul Iohannis Klaus Werner şi întâmpinarea adresată aceleiaşi instanţe de către primarul Iohannis Klaus Werner reprezintă o dovadă clară a conflictului de interes, dar şi a abuzului în serviciu practicat de primarul sibian, care a furat statul român, pe care-l reprezintă în calitate de primar, şi împotriva căruia luptă în continuare, lăcomia sa fiind mai presus de jurământul depus la investirea în funcţie, pentru al treilea mandat: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării si să  fac cu bună-credinţă tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor municipiului Sibiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Nu ştiu cât o să-l mai ajute Dumnezeu pe acest sperjur, care s-a îmbogăţit, imediat după revoluţie, vânzând copii în Canada şi furând imobile sau, ulterior, devenind primar şi cap al mafiei caselor din Sibiu, prin spolierea banului public în detrimentul locuitorilor în faţa cărora a jurat fals de patru ori. După cum a evoluat ascensiunea acestui impostor, cu o imagine trucată de mass-media, la fel de coruptă ca şi el şi prin idolatrizarea de către o populaţie manipulată şi îndobitocită prin intermediul aceleiaşi mass-media, pare mai curând că ajutorul îi vine din partea Satanei, nu al Dumnezeului pe care-l invocă făţarnic.

Era evident, că indiferent ce manevre au încercat proprietarii-impostori, într-un final, clădirea de pe Bălcescu, nr. 29 va avea aceeaşi soartă ca şi imobilul din Magheru, nr. 35, adică va reveni la proprietarul de drept, statul român, deoarece ambele clădiri au fost furate de la acesta prin intermediul aceluiaşi Certificat de moştenitor şi legatar nr. 90/01.06.1999 întocmit de notarul corupt Bucşa, document anulat definitiv şi ireversibil de justiţie! În final asta s-a şi întâmplat, recent, prin Decizia civilă nr. 235 din 16.05.2014 emisă de Tribunalul Braşov la Dosar nr. 262/62/2014!!!

Cât despre statul român, cel tâlhărit, aşteptăm ca D.N.A., în calitate de reprezentant al Ministerului Public, să redeschidă şi să trimită în instanţă dosarele de corupţie ale primarului Iohannis Klaus Werner şi ale complicilor acestuia, fără a le mai ţine blocate la ordin politic şi să facă dovada că „Nimeni nu este mai presus de lege”, aşa cum scrie în Constituţia României.

La fel, aşteptăm ca tot statul român prin instituţiile abilitate, în speţă Ministerul de Finanţe şi Parchetul General, să se implice pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit timp de 14 ani sub formă de chirie, de către impostorii Iohannis Klaus Werner şi Baştea Ioan, pentru un imobil care aparţinea de drept statului român, acesta fiind păgubit de sume importante.

Autor: Marius Albin MARINESCU

Sursa: Justitiarul