Scriitorul Paul Goma vorbeşte de la Paris (unde se află în exil din 1977, prima dată exilîndu-se de la Mana, Orhei în România, împreună cu părinţii, în 1944) despre “limba moldovenească, pe care o consideră o invenţie sovietică.
Despre “limba moldovenească” (1/2)
– Înainte de Ocupatie (rusească) între Nistru si Prut se vorbea limba româna, graiul moldovenesc. Deosebirile erau doar de lexic, nu de accent, nu de “intonare”. “Muzica limbii rostite era una latină si nu slavă, cu atât mai puțin rusească.
– După Ocupație (1940), prin scoală, presa, radio apoi televiziune, administrație, vorbitorilor de limbă română li s-a alterat, li s-a rusificat limba maternă, nu doar prin termenii rusești impuși, ci și prin interdicția de a pretinde că ei vorbesc limba română (considerată de ultimul porcar rus, de ultimul văcar ucrainean “limbă neomenească”). Astfel românii dintre Prut si Nistru au fost obligați sà accepte că există monstrul “limbă moldovenească”, așa cum au fuseseră, de la 1917, obligati rușii siliți să accepte că ei înșiși vorbesc… monstrul “limba sovietică”.
După atâtea decenii de de prigonire a limbii române de către bolșevicii ocupanți de la Răsărit, ascultăm o “limbă moldovenească”, nici moldovenească, nici românească, nici rusească, ci un limbaj lătrat, răstit, lătărețit, duhnind a cazarmă, ritmat anapoda, de ciubotele Omului Sovietic – cel mai înciubotat neom din lume.
Tot despre “limba …” (2/2)
Dacă este “tot despre limbă…”, înseamnă că pe “limba moldovenească” stăruie o bubă sovietică, urâtă, un buboi purtînd pe moț secerea și ciocanul, drept care trebuie tratată neîntârziat. – Paul GOMA
“Istoria” Moldovei fabricată de ocupanți
A fost în firea lucrurilor bolșevice să fie agresată și istoria teritoriului ocupat de ruși. Dacă au încercat să falsifice istoria proprie, a rușilor, cum să lase neatinsă istoria altor comunități ne-slave, nerusești – aici, în vestul europei: a Estonienilor, a Letonilor, a Lituanienilor, ocupate, martitizate tot în 1940?
Menevrele kremlineze, în atacul asupra limbii române au copiat abuzurile geografice: După ce au hăcuit teritoriul Basarabiei, “dăruind” Bucovina de Nord, Basarabia de Nord și Basarabia de sud frățiorilor ucraineni, Sultanatul de la Kremlin a împărțit și locuitorii ocupați în două categorii… distincte: moldoveni în ce mai rămăsese din Basarabia, români în hălcile azvârlite ca la câini Ucrainei. Fiecare dintre aceștia – nu de puține ori rude, ori vecini – “beneficiau” de statute diferite – românii treziți în Ucraina (bine că nu ca mulți alții în Kazahstan!) fiind… minoritari!
Dar agresiunea împotriva Istoriei noastre a Românilor a continuat, prin falsificarea ei, prin minciuni, prin calomnii, prin batjocorirea personajelor care făcuseră istoria, prin ridiculizarea, sau chiar negarea unor evenimente care avuseseră loc, însă, după cum spune George Orwell, comunistul care deschisese ochii asupra comunismului, în Spania, în 1936: “Bolșevicii ruși inventează istoria, nu doar cea trecută, ci și pe cea care încă nu s-a întâmplat.
Scopul ocupanților ruși: să ne fure hârtiile! Ei au anticipat metodele proxeneților, a peștilor de cea mai joasă extracție: după ca au pus laba pe câte o tânără femeie îi confiscă pașaportul! Ființa omenească lipsită de identitate nu se mai poate apăra, nu-și mai poate revendica nici libertatea, nici trupul, nici sufletul: a devenit sclavă în jumătate de ceas – noi, Basarabenii și Bucovinenii de Nord am avut, în 1940… “24 ore rusești” pentru a ne refugia pe malul drept al Prutului, numai că frații noștri, vecinii noștri, colegii noștri, evreii ne-au atacat cu pietre, cu ciomege, ne-au batjocorit “botezîndu-ne” din oalele de noapte păstrate de cine știe cât timp, ne-au zmuls boccelele, valijoarele urlînd că acela sunt furate de la gura narodului truditoresc.
După care trebușoară s-a așternut pe munca de răspundere a sovietizării și a Istoriei Basarabiei (dar și a României, în care totul era fașist, mistic, antisimit).
sursa: paulgoma.com
Adauga comentariu