Analize și opinii

Parteneriat între stat şi biserică sau mituirea bisericii în prag de alegeri

Parlamentul României, cu o largă majoritate, prin Legea parteneriatului dintre stat şi biserică a deschis calea mitei electorale.

“Practic, prin adoptarea Legii privind parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale, cultele religioase sunt legate financiar şi mai mult de către Stat, ajungând să depindă de voinţa partidului sau a coaliţiei aflate la putere la un moment dat”.

De asemenea, noua lege prevede ca Guvernul, fără niciun control din partea Parlamentului, să poată deturna către cultele religioase o parte din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

“Ne ingrijorează şi introducerea unei derogari de la legea 350/2005. Practic, se dă cale liberă folosirii banului public la finanţarea activitaţilor aducătoare de profit ale Bisericii şi la achiziţionarea de proprietăţi, terenuri şi clădiri. Banii pe care Statul îi strânge din impozitele cetăţenilor vor ajunge la dispoziţia unor organizaţii religioase private” a declarat Toma Pătraşcu, vicepreşedinte ASUR. Asociaţia mai spune că această lege introduce o discriminare între cultele religioase şi celelalte ONG-uri care oferă servicii sociale. “Dincolo de suma ridicol de mică cu care acestea sînt obligate să contribuie (20%), în practică aceasta contribuţie va putea fi obţinută tot de la Stat, din partea administraţiei publice locale”.

Prin decizia Parlamentului, cultele devin mai egale decât ceilalţi egali. Şi atunci te intrebi: se va respecta principiul echidistanţei Statului faţă de ceilalţi actori din piaţă, din moment ce cultele beneficiază de inca o lege specială?

Camera Deputaţilor a adoptat Legea parteneriatului dintre stat şi biserică. Prin noua lege, statul va finanţa până la 80% din proiectele sociale ale bisericii, restul de 20% fiind acoperit, de către biserică, prin donaţii şi sponsorizări. (realitatea.net)

Ce spune Patriarhia Romana despre lege:

Aspecte pozitive:

1. Legea recunoaste cultelor calitatea de parteneri sociali si cea de furnizori de servicii sociale, incurajand astfel coresponsabilitatea si cooperarea Stat – Biserica in domeniul asistentei sociale.

2. Legea trimisa la promulgare face o distinctie clara intre activitatile sociale ale Cultelor fundamentate pe o convingere si experienta spirituala puternica devenita traditie si activitatile sociale ale ONG-urilor, care nu au aceeasi durabilitate in timp, aderenta mare la mase si nici motivatie spirituala ca un Cult religios.

Aspecte discutabile:

1. Asimilarea tuturor cultelor sub denumirea de Biserica este fortata si incorecta, mai ales pentru cultul mozaic si cultul musulman.

2. Legea limiteaza drastic domeniile in care statul sprijina activitatile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activitatile cu tinerii, batranii si victimele calamitatilor naturale. Or, Biserica desfasoara activitati de asistenta sociala in favoarea persoanelor cu dizabilitati, someri, migranti, dependenti etc.

3. Legea pune in concurenta directa Biserica Ortodoxa Romana cu minoritatile religioase care sunt masiv sprijinite financiar din strainatate, fara referire expresa in text la criteriul proportionalitatii, enuntat clar in Legea cultelor, criteriu care corespunde contributiei la bugetul de Stat a credinciosilor diferitelor culte. In actuala formulare a legii, exista riscul pentru credinciosii ortodocsi de a fi supusi prozelitismului altor Culte doar pentru ca acestea obtin importante fonduri din strainatate si au structuri de asistenta sociala mai performante, organizate cu sprijin extern.

4. Legea vorbeste despre libera concurenta, adica despre o mentalitate de piata transpusa in relatiile dintre culte, atitudine care descurajeaza cooperarea intre diferitele Culte in vederea realizarii de proiecte comune si incurajeaza confruntarea dintre acestea.

5. In actuala formulare a legii nu este prevazuta clar asigurarea continuitatii sprijinului in cazul unor activitati sociale de durata ale Cultelor, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se foloseste sintagma “dupa caz” (art. 9 alin. 2).

6. Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decat sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contributia proprie a Cultelor fiind doar 2%.

7. Legea acorda prerogative prea largi autoritatilor locale (care elaboreaza raport de oportunitate asupra proiectelor) si celor centrale (cu drept de apel la proiecte), fara a se preciza care este initiativa Cultelor. Acestea sunt reduse la rolul de simpli executanti ai demersurilor si intereselor autoritatilor de stat, iar nu de parteneri, asa cum se enunta in titlul Legii”.

In finalul comunicatului, Patriarhia Romana sustine ca “se impune ca toate aceste aspecte negative sa fie avute in vedere cu ocazia reexaminarii Legii privind parteneriatul dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale in Parlamentul Romaniei”.

Motivele pentru care Traian Basescu a retrimis legea in Parlament
Traian BasescuPe 5 aprilie, presedintele Traian Basescu motiva astfel decizia sa de a retrimite legea la Parlament spre reexaminare:

“1. Legea transmisa spre promulgare reglementeaza finantarea din fonduri publice a programelor initiate de culte pentru dezvoltarea si derularea de servicii sociale si actiuni caritabile, precum si pentru formarea si instruirea corpurilor de voluntari care activeaza in domeniul asistentei sociale. Consideram ca statul ar trebui sa incurajeze mai mult insertia sociala a persoanelor care beneficiaza de programele de servicii sociale in cadrul familiilor si nu in cadrul unor unitati de asistenta sociala.

2. In prezent, prestarea de servicii de asistenta sociala de catre entitati non-guvernamentale, in parteneriat cu autoritatile publice, este reglementata prin Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. Potrivit art. 2 al acestei legi, nivelul subventiilor acordate nu poate depasi costul mediu lunar de intretinere, pe persoana asistata din unitatile de asistenta sociala de stat, cu profil similar, organizate ca institutii publice. Conform prevederilor legii transmise spre promulgare, cultele care desfasoara activitati de asistenta sociala beneficiaza de o subventie de pana la 80% din valoarea proiectului aprobat. Astfel, legea instituie un tratament diferentiat in acordarea de finantare publica intre culte, ca prestatori de servicii sociale, pe de o parte si celelalte organizatii neguvernamentale care presteaza activitati caritabile din domeniul serviciilor sociale, pe de alta parte.

3. Articolul 15 al legii transmise spre promulgare stabileste ca procedura de finantare prevazuta de prezentul act normativ sa deroge de la prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare. Consideram ca este oportun ca procedura de finantare derogatoare de la regimul general stabilit prin Legea nr. 350/2005 sa fie in mod transparent, expres si clar stabilita prin prezenta lege si nu reglementata ulterior printr-o hotarare a Guvernului, act normativ de forta juridica inferioara legii. De altfel, stabilirea unor proceduri clare de finantare in aceasta lege ar fi benefica si pentru a nu crea impresia unei politizari a modului de acordare a finantarilor pentru culte la nivelul autoritatilor locale”.

sursa: hotnews.ro si realitatea.net

Abonează-te la newsletter