Marți seară am anunțat că Laura Codruța Kovesi își scrie demisia. Care va deveni publică în cursul acestei săptămâni. Protejându-mi sursa, am oferit totuși o informație. Despre iminenta demisie am aflat din direcția Ambasadei Germaniei la București. Și iată că acum, chiar când dictez aceste editorial, ambasadorul Germaniei, eminența sa Cord Meier-Klodt, se află de câteva ore bune față în față cu ministrul Justiției Tudorel Toader.
O audiență neobișnuit de lungă. Îmi permit să fac afirmația că în cabinetul Ministrului Justiției are loc o negociere amplă și dură pe legile Justiției, la pachet cu demisia șefului DNA Laura Codruța Kovesi.
Conform unei expresii jurnalistice, eu scriu acum în orb. Nu am încotro. Nu am cum să știu cu exactitate care sunt termenii dialogului de la Ministerul Justiției. Nici nu vom afla vreodată. Indiferent de ce aranjamente se fac acolo, vom beneficia cel mult de unul sau două comunicate evazive. Sau poate doar de una sau două declarații. Poate că nici cu atât nu se va alege opinia publică. Și oare de ce?
Pentru că îi este peste mână Ministrului Justiției Tudorel Toader să recunoască faptul, că e pus în situația de a negocia cu reprezentantul unei terțe puteri, e drept, aliată și prietenă, schimbările în legislația penală pe care le intenționează. La fel, nici în ruptul capului nu ar putea să recunoască oficial că asemenea negocieri se poartă la pachet cu scoaterea din post a Laurei Codruța Kovesi. Cu atât mai mult, ambasadorul Germaniei la București nu poate nici el devoala conținutul negocierilor cu ministrul român al Justiției. În consecință, nu-mi rămâne decât să ignor pur și simplu precizările care oricum nu se vor face, sau care vor fi extrem de evazive și să pun cap la cap ceea ce știu.
Laura Codruța Kovesi ca persoană și DNA ca instituție au beneficiat de-a lungul întregii cariere personale și existențe instituționale de întreg sprijinul statului german. Laura Codruța Kovesi și DNA au fost susținute de câte ori a fost necesar de către ambasadorii Germaniei la București. Chiar dacă toată lumea este conștientă că o direcție națională anticorupție este un experiment la nivel european efectuat în România. Partizanii insttiuției afirmă că experimentul a fost și este de succes. Contestatarii susțin că a fost un eșec, întrucât DNA s-a transformat într-o armă politică. Și prin diferite excese a încălcat mult prea mult nu numai drepturile și libertățile fundamentale ale omului, ci și granițele dintre puterile constituționale ale statului.
Cert este însă că în schimbul susținerii, chiar și logisice, DNA a protejat interesele capitalului german în România. Nu se cunosc anchete efectuate împotriva unor oameni de afaceri germani ori a unor firme cu capital german. Poate cu excepția afacerii EADS, care și ea a fost omorâtă în fașă. Așa a funcționat până în prezent acest parteneriat.
Dar noul ambasador al Germaniei, sosit în România în plin scandal al ordonanței 13, într-o capitală luată cu asalt de cele mai puternice demonstrații din ultimii 25 de ani, a moștenit o situație destul de complicată. Chiar incendiară , dacă ne gândim la presiunile repetate, care au stârnit contra-reacții pe măsură ale unui alt ambasador, cel al Statelor Unite la București. Care este succesorul a doi ambasadori acuzați de fostul Ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, de trafic de influență în beneficul Microsoft, prin fraudarea statului român și obligarea Guvernului României să facă plăți în valoare de 50 de milioane de euro în contrapartida unor servicii neefectuate și a unor produse nelivrate. Dată fiind această vulnerabilitate a partenerului din Statele Unite, este de înțeles de ce ambasadorul Germaniei a decis să intervină personal.
Scandalul legat de DNA este cât casa și se desfășoară pe cel puțin două fronturi importante. Pe de-o parte, alianța PSD plus ALDE a decis să promoveze o reformă în sistemul de Justiție, însărcinându-l pe Tudorel Toader să elaboreze un pachet de legi în acest sens. Aceste pachet de legi schimbă, în viitor, raporturile de putere între instituțiile statului. Unele dintre aceste schimbări sunt considerate inadecvate de către Kaus Iohannis, de către Opoziție dar și de către CSM și un număr însemnat de magistrați, dintre care cei mai mulți sunt procurori. Ambasadele statelor partenere din Uniunea Europeană și NATO își exprimă și ele reticența. Majoritatea parlamentară dorește însă să meargă înainte, astfel încât propunerile lui Tudorel Tader sunt pe țeavă pentru a intra în dezbaterea parlamentară. Făcându-se purtătorul de cuvânt al contestatarilor, ambasadorul Germaniei la București vrea să îndoaie această țeavă. Și să obțină în urma negocierilor cu Tudorel Toader, care, iată, sunt fără precedent ca durată, renunțarea la câteva dintre măsurile preconizate.
Al doilea front este cel legat de persoana din ce în ce mai contestată din interiorul instituției, din Parlament, din mass-media, din rândul populației, dacă luâm în calcul sondajele de opinie și rezultatul ultimului scrutin electoral dar și din exteriorul României. Este limpede că identificarea doamnei Laura Codruța Kovesi cu DNA, în condițile în care imagnea ei s-a uzat galopant, poate aduce prejudicii extrem de mari instituției. Și ar putea conduce într-o bună zi la sistarea acestui experiment. Este un alt capitol la care, în mod logic, aliații noștri intervin, chiar cu riscul de a încălca grav suveranitatea României.
Laura Codruța Kovesi, asaltată din toate direcțiile dar mai ales din interior, dinspre Curtea Constituțională a României și dinspre Parlament, este gata ca, în anumite circumstanțe, să cedeze. Cu alte cuvinte, să demisioneze.
Ca să se întâmple acest lucru, are însă nevoie de o parașută de salvare. De ceea ce se numește în limbaj diplomatic o aruncare pe horn. Are nevoie de sprjin al autorităților statului român pentru a fi plasată într-o poziție onorabilă într-o instanță la nivel european. Se știe că la Bruxelles este extrem de avansat proiectul noului Parchet european. Dacă Guvernul României și europarlamentarii români se împotrivesc unei asemenea numiri, Laura Codruța Kovesi nu are nici o șansă de-a ocupa o poziție atât de importantă. Este, ca atare, necesară o negociere și la acest capitol.
Și așa se face că cele două negocieri, inițiate și purtate la pachet, sunt complementare. Tudorel Toader și, respectiv, Guvernul, versus majoritatea parlamentară, pot renunța la trei-patru măsuri preconizate și contestate de cei pe care i-am enumerat, în schimbul unei unde verzi pentru restul pachetului de reformă și pentru o schimbare majoră în conducerea DNA. O schimbare care, însă, ar urma să fie în continuare asistată în forță de președinte, de ambasadele statelor aliate și de Opoziție.
De aceea aștept în cursul acestei săptămâni o demisie onorabilă și stategică a Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA.
Autor: Sorin Rosca Stanescu
Sursa: Sorin Rosca Stanescu
Adauga comentariu