Analize și opinii

Muncă lungă, pensie scurtă

Pensionarii din România se bucură de o bătrâneţe scurtăÎn România, un bărbat poate spera să ia, în medie, doar cinci ani pensie, iar femeile – 17 ani. Potrivit legii actuale a pensiilor, un bărbat român contribuie cât timp e angajat, la stat, cu peste 300.000 de lei în cei aproape 44 de ani de muncă şi primeşte la pensie 47.000 de lei.

Ministerul Muncii a propus, în proiectul de lege supus dezbaterii publice, egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Este singura soluţie pentru salvarea sistemului de pensii, a declarat categoric ministrul Muncii, Mihai Şeitan: “Dacă nu reformăm sistemul, fondul de pensii va intra în colaps!”.

El a explicat că deficitul bugetului de pensii în 2010 se ridică la 1,8 miliarde de euro, echivalentul a 7,5 miliarde de lei.  În acest moment, România are cinci milioane şi jumătate de persoane care plătesc contribuţii la fondul asigurărilor sociale şi cinci milioane şi jumătate de pensionari.

Rata de dependenţă, adică numărul celor care primesc pensii raportat la cel al contribuabililor din sistem, este de 0,98 şi ar urma să crească la 1,22 în 2050. Principalele cauze sunt: fenomenul îmbătrânirii populaţiei şi cel al migraţiei forţei de muncă.

Bărbatul român, cel mai năpăstuit din UE

Casa Naţională a Pensiilor (CNP) a calculat că, în medie, fiecare român ar beneficia, în medie, de 14 ani de pensie publică. Media CNP este obţinută din anii de pensie ai femeilor, care sunt longevive, şi puţinii ani care le rămân bărbaţilor  după retragerea din muncă.

Acum, vârsta de pensionare este de 63,8 ani la bărbaţi şi 58,8 ani la femei. În acelaşi timp, speranţa de viaţă este de 69 la bărbaţi şi de 76 de ani la femei. Aceasta înseamnă că ele contribuie cu cinci ani mai puţin la fondul de pensii, dar beneficiază de acest tip de venit mai mult timp decât bărbaţii.

Dacă presupunem că o persoană a lucrat o viaţă întreagă pentru un salariu lunar mediu brut pe economie, şi luând în calcul indicatorii de acum, un bărbat care şi-a început viaţa profesională la 20 de ani şi acum a împlinit 63,8 ani ar trebui să se retragă din muncă, având o pensie de 732,8 lei. Acest bărbat, dacă a muncit fără întrerupere, a contribuit la fondul de pensii cu 301.000 de lei.

În cei 5,3 ani care i-au mai rămas de trăit, în medie, va primi de la stat, sub formă de pensie, doar 46.000 de lei, adică doar o şesime din contribuţiile sale.

Speranţa de viaţă a bărbaţilor mai creşte

Un bărbat care se va pensiona în 2015 la 65 de ani (potrivit noului proiect de lege) şi a lucrat la fel va aduna la fondul de pensii o contribuţie totală de 310.500 de lei.

În 2015, speranţa de viaţă a unui bărbat din România va fi de maximum 72 de ani, potrivit prognozelor ONU. Asta înseamnă că el va primi pensie timp de şapte ani, iar suma totală va fi de 61.555 de lei, adică o cincime.

Prin comparaţie, speranţa de viaţă a unui italian este acum de 78 de ani. El beneficiază de pensie mai bine de 13 ani după ieşirea din activitate.

Un britanic trăieşte 77 de ani, din care 12 ani primeşte pensie. Vârsta de pensionare este de 65 de ani, atât pentru italieni, cât şi pentru britanici.  În cazul româncelor, lucrurile stau ceva mai bine. Ele se pensionează acum, la 58,8 ani. De la angajare şi până la pensie o româncă dă statului 273.000 de lei şi primeşte în cei 17,4 ani de pensie circa 152.000 de lei.

Femeile de 45 de ani vor ieşi la pensie în 2030

În 2030, când şi femeile se vor pensiona la 65 de ani, potrivit noii legi, o româncă va beneficia de pensie circa 16 ani.  Prognozele pentru următoarele două decenii arată că o româncă va trăi, în medie, până la 81 de ani. Femeile născute în ianuarie 1965 şi care au acum 45 de ani ar urma să fie prima „promoţie” de pensionare la 65 de ani, după noua lege, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.

Potrivit noii legi, vârsta de pensionare ar urma să crească sistematic, cam cu cinci luni în fiecare an, până în 2015 la bărbaţi şi 2030 la femei. Pentru cele născute în martie 1955 şi care trebuiau să se pensioneze în aprilie 2015 la vârsta de 60 de ani şi un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, potrivit actualei legi a pensiilor, perioada de muncă se va prelungi cu o lună atunci când noua lege va fi pusă în practică.

Femeile născute în iulie 1955 şi care trebuiau să se pensioneze în octombrie 2015 vor trebui să muncească trei luni în plus, iar cele născute în ianuarie 1956 vor lucre şase luni în plus, după noua lege.
Noul proiect se va afla în dezbatere publică la Ministerul Muncii până pe 5 februarie. Reprezentanţii Băncii Mondiale au cerut Executivului ca proiectul legii pensiilor să fie trimis în Parlament în prima săptămână din februarie.

SOLUŢII

Potrivit Băncii Mondiale, opţiunile pe termen lung pentru echilibrarea sistemului public de pensii sunt: creşterea nivelului de contribuţii în sistem, a stagiului de cotizare şi a vârstei de pensionare. Concomitent, trebuie reduse benficiile acordate de sistem.

Româncele sunt revoltate, europenii acuză discriminarea

Unele românce sunt revoltate de intenţia Guvernului de a egaliza vârsta de pensionare. Femeile susţin că nu se poate ignora rolul jucat de ele în familie atâta vreme cât statistica arată că în doar 5% din familii bărbatul şi femeia îşi împart în mod egal sarcinile. Viorica Balaban, 44 de ani, se înscrie în această categorie.

„Ne-am format în cea mai grea perioadă din comunism, cu foamete şi frig. Organismul nostru e mai fragil. Am mai făcut şi câte un avort din ăla ilegal şi în condiţii de risc. Cine îşi imaginează că noi vom putea lucra până la 65 de ani?” , a spus ea.

Sistemele publice de pensii din Europa se confruntă cu aceeaşi problemă din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a scăderii natalităţii. Pe de o parte, există tendinţa creşterii vârstelor de pensionare, concomitent cu egalizarea acestora – bărbaţi/ femei. Ultima tendinţă a venit şi pe fondul acuzaţiilor de discriminare din partea bărbaţilor.

Hossu: „Pensiile sunt jecmăneală curată”

Bogdan Hossu, liderul Cartel „Alfa”, este de acord cu principiul alinierii la vârstele de pensionare practicate în lumea occidentală, dar spune că asta trebuie să se facă atunci când vor fi comparabile şi speranţele medii de viaţă. „Este jecmăneală curată, fiindcă noi avem o speranţă de viaţă mică şi pensionarul nu ajunge să beneficieze echitabil de contribuţiile sale!”, a conchis Hossu.

La rândul său, liderul sindical Petre Dandea susţine că strategia Guvernului de scoatere din criză a sistemului de pensii se bazează pe selecţia naturală

“Dacă nu reformăm sistemul, fondul de pensii va intra în colaps.”
Mihai Şeitan
ministrul Muncii

“Este jecmăneală curată. Noi avem o speranţă de viaţă mică şi pensionarul nu ajunge să beneficieze echitabil de contribuţiile sale.”
Bogdan Hossu
lider sindical

“Au crescut vârsta ca să ajungă cât mai puţini oameni la pensionare.”
Petru Dandea
lider sindical

Mariana Bechir,Daniela Şerb
sursa: adevarul.ro

Abonează-te la newsletter