Analize și opinii

Mare Drulă pe basculă. De ce îl atacă, scuzați, Cîțu

Florin Cîțu e perceput mai degrabă ca un userist, decât ca un liberal. Din această perspectivă, atacul lui Cîțu la ministrul Drulă pare greu de înțeles. Cu atât mai mult cu cât premierul și-a tăiat orice cale de coabitare cu PSD, prin stridența mesajelor tip ”Nu luăm prizonieri”, bolmojite, în lipsa altui mesaj cât de cât inteligibil, mult după ce campania electorală a luat sfârșit.

La întrebarea ”De ce?” e ușor de intuit un răspuns. Drulă este asociat cu ong-ul Declic, care tocmai a anunțat că depunere plângere penală împotriva premierului pentru abuz de consiliere personală în serviciul de la guvern. Dacă o va face, va fi greu pentru procurori să tragă de timp suficient ca, scuzați, Cîțu să reziste până în 25 septembrie la Palatul Victoria. Dacă Declic amână depunerea  plângerii, unii ar putea considera că se complică și cu un șantaj dosarul Mioara Costin.Treaba lor, până la urmă răzbunarea este o armă, iar Cîțu poate să o folosească indiferent ce crede lumea despre asta. Mai ales că, în cazul lui Drulă, are două argumente mai beton decât o lucrare de infrastructură.

Cătălin Drulă și-a construit o imagine publică după modelul lui Traian Băsescu, pe care unii dintre votanții USR-PLUS nici nu și-l mai amintesc, fiindcă nu se discuta politică la Minimax, postul unde se uitau pe când ”marinarul” era ministru al Transporturilor, primar general ori președinte (poate avansaseră la TeenNick, dar tot nu aveau cum să dea pe acolo de Băsescu).

Lupta cu Mafia, pe care n-a inventat-o Clotilde, dărâmarea chioșcurilor, plus-minus o autorizație, ba chiar și un cap în gură dat unui chioșcar, mers frecvent pe șantiere, cu presa anunțată din vreme, ca să controleze lucrările și să impulsioneze constructorii… la fel ca azi. Rezultatele, tot ca, vorba lui Bulă, crocodilul, care zboară și el, chiar dacă puțin mai jos.

Aici, la rezultate, Cîțu poate ataca: sunt întârzieri, normale, de altfel, când te ocupi doar de imagine, nu și de rezolvarea problemelor de fond. Pe de altă parte, Drulă poate contracara aceste reproșuri (nu ai cum să schimbi în șapte luni ce nu s-a făcut în 30 de ani, bla, bla bla) bazându-se pe investiția în imaginea sa, la care a lucrat o armată de postaci, dar și imensa speranță pusă în USR de propriii votanți.

Nu știu, însă, cât va fi de apărat Drulă de liderii USR-PLUS. Tocmai pentru că la capitolul imagine cei doi co-președinți sunt bătuți de Drulă cu ranga, ca două chioșcuri goale de conținut, care așteaptă doar alegerile interne ca să fie demolate de noua stea a noii politici.

Deci, e riscant să îți asumi că se va extrage USR de la guvernare ca să apere postul lui Drulă. Mai ales că acesta a greșit grav, în situația în care nu a repetat manevra Băsescu, după dezastrul din noaptea de 28 spre 29 iulie. Când a deraiat un tren în mandatul său, Băsescu a anunțat imediat că demite toată conducerea CFR, de la directorul general până la șeful ultimei gări de pe traseul cu probleme. Că, ulterior, doar i-o fi rotit pe posturi, că i-a lăsat pe drumuri, nimeni n-a mai verificat.

Drulă, postatorul de Facebook și inspectorul de lucrări, n-a postat nimic, n-a avut nicio reacție, n-a inspectat nimic. Iar a tăcea înseamnă a aproba. Cine știe ce complicități, uite cum își apără oamenii, USR ține de funcții, pentru privați e ciumă, pentru sinecuriștii de la stat e mumă, vor zice unii, ca, scuzați, Cîțu. Care s-a și grăbit să puncteze în acest caz.

Autor: Val Vâlcu