Made in România: ne împrumutăm de la bănci şi FMI, dar nu cheltuim miliardele de euro de la UE

Autorităţile române au reuşit în cei 3 ani de la aderare să cheltuiască doar 175 milioane euro din cele peste 4,6 miliarde euro pe care le au la dispoziţie pentru proiecte de dezvoltare regională.

România trebuie să cheltuiască anul acesta cât în ultimii 3 ani pentru a nu risca să piardă banii europeni destinaţi dezvoltării regionale. Potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, primele contracte pentru acest Program european au fost semnate abia în 2008, în consecinţă va fi destul de greu de cheltuit sumele aferente primului an de aderare. Dacă în 3 ani am reuşit să absorbim 175 milioane euro, până la 31 decembrie 2010, suma cheltuită trebuie dublată.

S-au cheltuit doar 12% din fonduri

Uniunea Europeană pune la dispoziţia ţărilor membre fondurile necesare sprijinirii unei dezvoltări economice şi sociale durabile şi echilibrată teritorial a tuturor regiunilor României. Astfel, ţara noastră are la dispoziţie pentru proiectele de dezvoltare regională, pentru perioada 2007-2013, din partea UE, 3.729 milioane euro, la care se adaugă contribuţia de 880 milioane euro a României.

Din aceşti bani, pentru primii 3 ani au fost alocaţi aproape 1,5 miliarde euro, dar nu s-a reuşit cheltuirea decât unei foarte mici părţi – 175 milioane euro. Astfel, România a reuşit să absoarbă mai puţin de 12% din banii pe care trebuia să-i cheltuiască în aceşti 3 ani pentru a-şi dezvolta regiunile.

Mai grav este că până la finalul acestui an trebuie cheltuiţi cel puţin banii alocaţi pentru anul 2007, adică peste 330 milioane euro. Aceasta înseamnă ca în cursul acestui an să se efectueze plăţi cât în ultimii 3 ani. În caz contrar, banii sunt pierduţi.

Autorităţile din Capitală au absorbit numai 2 milioane de euro

Banii sunt distribuiţi potrivit nevoilor specifice regiunilor, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, potenţiali poli de creştere urbani, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive.

Pentru a încerca să atenueze diferenţele dintre regiunile ţării, fondurile structurale sunt alocate în funcţie de gradul de dezvoltare a judeţelor din zona respectivă şi de problemele economice întâmpinate de fiecare regiune. Cele mai multe fonduri sunt alocate celei mai puţin dezvoltate regiuni, cea de Nord-Est – 681 milioane euro, iar cei mai puţini bani merg spre regiunea Bucureşti-Ilfov, care este mai avansată, pentru proiectele de aici fiind destinate 370 milioane euro. De altfel, autorităţile din Capitală au fost şi cel mai puţin interesate de fondurile europene, în trei ani fiind cheltuite doar două milioane euro pentru dezvoltarea regională.

Infrastructura de transport a atras cele mai multe fonduri

Chiar dacă cele mai multe fonduri sunt destinate dezvoltării polilor de creştere, până acum nu au fost cheltuiţi bani pentru astfel de proiecte, cea mai mare parte a îndreptându-se către proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii de transport. Peste 148 milioane de euro au fost plătite pentru a finanţa proiectele de infrastrutură.

Pentru tot programul, până la data de 31 decembrie 2009 au fost semnate 578 contracte cu o valoare totală de 1.522 milioane de euro pentru finanţare din cele şase axe prioritare ale POR (Programul Operaţional Regional).

În primii 4 ani se aplică regula N+3

România se dovedeşte iarăşi incapabilă să absoarbă fondurile europene, chiar dacă are la dispoziţie o regulă care să ajute la acest lucru. Astfel, pentru alocările anilor 2007, 2008, 2009 şi 2010 se aplică regula N+3 (spre exemplu, sumele alocate pentru POR în anul 2007 trebuie cheltuite până la 31 decembrie 2010). Pentru alocările din anii 2011, 2012 şi 2013 se aplică regula N+2.

Regula N+3/N+2 presupune dezangajarea automată de către CE a părţii din angajamentul bugetar aferent anului N care nu a fost transferată pentru programul operaţional (ca avans sau ca plată intermediară) sau pentru care statul membru nu a transmis cerere de rambursare către CE până la sfârşitul celui de-al treilea an, respectiv al doilea următor anului N.

Prin POR trebuie create 15.000 locuri de muncă

Programul Operaţional Regional 2007-2013 se aplică celor opt Regiuni de Dezvoltare din România, urmărind o dezvoltare integrată la nivel local şi regional. Au fost identificate şase axe prioritare care au ca scop dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale.

Cele şase axe au în vedere: sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere; îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale; îmbunătăţirea infrastructurii sociale; sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local; dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local; asistenţă tehnică.

Obiectivul Programului este de a crea 15 000 de noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015 şi stoparea creşterii disparităţilor interregionale în ceea ce priveşte PNB (Produsul Naţional Brut) pe cap de locuitor.

Contribuţia Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Distribuţia banilor pe Regiuni de Dezvoltare

Sursa: CNP (pt indice)
Articol preluat de pe capital.ro