Lovitura lui Augustin Lazăr în afacerea Microsoft

Aflat, poate, în ultimele zile sub conducerea lui Augustin Lazăr, Parchetul General pare că dă lovitura în cazul Microsoft. Ministerul Public a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru clarifiarea termenelor în ceea ce priveşte prescripţia faptelor, situaţie întâlnită în acest dosar.



„În temeiul art. 471 din Codul de procedură penală , vă sesizăm cu

RECURS ÎN INTERESUL LEGII

Vizând următoarea problemă de drept:

„care este data săvârşirii infracţiunii, dată de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale, în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă presupune producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp (spre exemplu: abuz în serviciu, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane):data actului de executare sau

data finalizării producerii pagubei/realizării folosului, ulterioară datei 

actului de executare”.Situaţia a fost sesizată de prof univ. Alina Mungiu Pippidi încă din februarie anul acesta, însă răspunsul Ministerului Public s-a lăsat aşteptat.

Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă asupra cererii și, în caz că modul de calcul al prescripției diferă de cel al Direcției Naționale Anticorupție, care a luat decizia de clasare, dosarul Microsoft ar putea fi deschis din nou.

În luan februarie a acestui an, fostul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, declara, referitor la acest subiect.

„Din ce se discută în spațiul public, văd că sunt câteva chestiuni care nu s-au lămurit. Este un caz care a început în 2013 și nicidecum în 2004, așa cum s-a afirmat. Ca și în alte cazuri, DNA primește sesizări pentru fapte care s-au petrecut cu 5 ani, cu 6 ani, cu 7 ani. Este una dintre situații și aici. Deci dosarele au fost înregistrate la DNA în 2013, au consituit o prioritate și a început investigația complexă în care procurorii au trebuit să dovedească fapte petrecute în urmă cu 10 ani. În 4 ani de zile s-au făcut 4 rechizitorii, au fost trimiși în judecată doi foști miniștri dintre care unul a și fost condamnat definitiv, și alte persoane. Pentru o parte din foștii miniștri care au fost investigați, a intervenit prescripția răspunderii penale, termen care nu poate fi imputat unui procuror, din moment ce noi am fost sesizați abia în 2013. Însă, modul cum s-a calculat termenul de prescripție a fost diferit datorită practicii judiciare determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri. 

Astfel, procurorul de caz care a investigat acest dosar a calculat producerea prescripției în funcție de data la care s-au făcut plățile. Am avut plăți în 2005, 2009, în baza unui contract încheiat în 2004. Ulterior, atunci când dosarul a fost preluat de un alt procuror, care a întocmit 3 rechizitorii și a dispus măsuri preventive față de alte persoane, aceste măsuri preventive au fost contestate la ÎCCJ care în 2017 a spus că în situația în care avem o acțiune care se prelungește în timp, cum este și în cazul nostru, termenul de prescripție se socotește la data încheierii contractului, adică anul 2004. Acest lucru nu poate fi imputat procurorului de caz. 

Ce se poate imputa DNA și procurorului de caz în această situație este că pentru o parte dintre miniștri, deși a obținut un aviz de urmărire penală, a început ancheta la câteva zile după ce faptele s-au prescris. În momentul în care am luat la cunoștință de acastă situație, a fost sesizată Inspecția Judiciară. Ca șef de instituție nu am alte pârghii la îndemână atunci când un procuror greșește. Eu nu pot să aplic sancțiuni, nu pot să cercetez”, a precizat L.C. Kovesi.

Autor: R.C.

Sursa: Cotidianul