Lista rușinii: rateurile DNA, mașinăria de „înhățat“

Camuflată sub lozinca luptei anticorupție, activitatea DNA s-a dovedit a fi, deseori, doar un circ exhibiționist, acompaniat de zornăiala cătușelor, un spectacol în cursul căruia diverse personaje publice au fost plimbate prin fața publicului precum ursul prin iarmaroc. O fanfaronadă zgomotoasă, încheiată în instanțe, unde magistrații au infirmat rechizitoriile procurorilor DNA.



În primăvara acestui an, la ultimul bilanț al DNA, Laura Codruța Kovesi s-a lăudat afirmând că, în anul anterior, doar zece la sută din rechizitoriile DNA au primit rezoluția de NUP (Neînceperea Urmăririi Penale). Pare un procentaj rezonabil. Dar dincolo de această cifră optimistă există un adevăr dramatic: peste 400 de oameni au fost anchetați, uneori au fost chiar și arestați preventiv, după care au fost trimiși în judecată. Iar după procese lungi, care le-a făcut praf și pulbere carierele politice și imaginea publică, nefericiții au fost achitați în instanță. Probabil că, în cazul acestor eșecuri, oamenii DNA au ridicat din umeri și le-au considerat doar niște „pagube colaterale“. De fapt, dincolo de soarta acelor victime se conturează un tablou deosebit de păgubos: procurorii anticorupție, plătiți cu salarii amețitoare pentru noi, ceilalți, s-au prefăcut doar că lucrează, preschimbând DNA într-un fel de Cooperativa „Munca în zadar“.

Mașinăria de „înhățat“

La ultimul bilanț al DNA, Laura Codruța Kovesi a anunțat că DNA a trimis în judecată circa 1.270 de inculpați. Din aceștia, ea a enumerat: „Un europarlamentar, 7 deputaţi, un senator, un ministru, 5 preşedinţi de consilii judeţene şi 28 de primari“. Atunci când șefa DNA făcea acest bilanț optimist nu ieșiseră încă la iveală recentele înregistrări (reale sau doar compilate), în care Laura ­Codruța Kovesi le cerea subalternilor să „înhațe“ un premier (oricare ar fi fost acesta). Pe de altă parte, nici măcar aceste dezvăluiri nu sunt o noutate: de foarte multă vreme se vorbește despre faptul că, de-a lungul vremii, „Binomul SRI – DNA“ s-a implicat masiv în viața politică românească, scoțând din cursă anumite personaje politice considerate „indezirabile“ într-un moment sau altul.

Ludovic Orban, scos din cursa pentru Capitală

Zilele trecute, Ludovic Orban a fost ales de colegii lui de partid în funcția de președinte al PNL. Dincolo de aspectul strict politic, desemnarea lui Orban poate fi considerată și ca o reparație târzie a unui vechi abuz: în urmă cu un an, el a fost anchetat de către procurorii DNA, care l-au vârât în malaxorul unei anchete penale, bazată doar pe denunțul unui inculpat aflat deja în arest preventiv.

Primăvara anului 2016: Ludovic Orban se pregătea să candideze pentru postul de primar general al Capitalei. Bun orator și politician versat, el era creditat cu cele mai mari șanse de a deveni edilul-șef al Bucureștiului. Era, dar i-a trecut: procurorii DNA l-au scos din cursa electorală și l-au obligat să lupte pentru pielea lui și pentru propria libertate. Atunci, Orban a fost „înhățat“ doar pe baza unui denunț făcut de un inculpat reținut de procurori: afaceristul Tiberiu Urdăreanu. Iar în luna mai 2016, exact când se pregătea să-și anunțe candidatura, Ludovic Orban a fost trimis în judecată, acuzat de săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Conform DNA, pe 1 martie 2016, el ar fi luat legătura cu Tiberiu Urdăreanu, căruia i-ar fi cerut o sumă de bani pentru propria campanie electorală locală, care urma să aibă loc în vara acelui an. Procurorii au susținut că, la acea dată, Orban s-ar fi întâlnit cu Urdăreanu acasă la acesta, unde politicianul i-a spus că are nevoie de 50.000 euro „cash“, bani care fi urmat să ajungă la diferite posturi TV, unde el ar fi urmat să-și susțină campania electorală. Ulterior, pe 20 martie 2016, cei doi s-au întâlnit din nou, iar Orban și-a reînnoit cererea, menționând că are un buget de campanie mic și că vrea „să aibă canale deschise“ la anumite posturi de televiziune. Acest denunț l-a trimis pe Orban în fața judecătorilor, iar pe Urdăreanu l-a scăpat de un dosar penal. În urma „turnătoriei“ lui Urdăreanu, Ludovic Orban a fost obligat să-și ia adio de la candidatură și să ia calea tribunalelor. Anul acesta, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus însă achitarea lui. Prea târzie consolare: în acest moment, Primăria Capitalei este condusă de Gabriela Vrânceanu Firea.

Altă victimă a turnătorului Urdăreanu: Olguța Vasilescu

La un moment dat, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu devenise „turnătorul de serviciu“ pe care s-au bazat procurorii DNA. Tot el a fost cel care a dat-o pe mâna justiției și pe Olguța Vasilescu, fost primar al Craiovei și actual ministru al Muncii. La fel ca în cazul lui Orban, și ea a fost denunțată tot de Urdăreanu, care le-a declarat procurorilor că, în calitatea sa de primar al Craiovei, Olguța Vasilescu i-ar fi cerut o mare sumă de bani, pe care intenționa să o folosească pentru finanțarea unei lucrări edilitare. Iar în primăvara anului 2016, pe 30 martie, Olguța Vasilescu a fost audiată la sediul DNA, de unde a fost scoasă cu cătușe la mâini și încarcerată pentru 24 de ore. Atunci s-a anunțat că era implicată în ceea ce s-a numit afacerea „Bani pentru fațadele de bloc“, în urma căreia a fost acuzată de „luare de mită, spălare de bani și trafic de influență în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite“. După expirarea ordonanței de reținere, a fost plasată în arest la domiciliu. Ulterior, pe 19 iulie 2016, Olguța Vasilescu a fost trimisă în judecată sub acuzațiile de luare de mită – patru infracţiuni – folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite – două infracţiuni – plus alte două infracțiuni de spălare de bani. Chiar și în aceste condiții dramatice, Olguța Vasilescu n-a renunțat la funcția de primar al Craiovei. Și, spre deosebire Ludovic Orban, nu s-a retras nici din cursa electorală. După alegeri, ea a devenit deputat, iar ulterior a fost nominalizată ca ministru în Guvernul României. Asta nu a însemnat că procesul ei nu a mers mai departe. Dar a mers doar până pe 15 decembrie 2016, când instanța a dispus restituirea întregului dosar la DNA. Atunci, judecătorii au constatat mai multe nereguli în dosar: nulitatea unora dintre probele adunate de anchetatorii DNA, precum și faptul că inculpatei Vasilescu i-a fost încălcat dreptul la apărare.

Restituiri pe bandă rulantă

„Dosarele restituite“ se înscriu și ele la capitolul „eșecuri profesionale“. Aceste dosare reprezintă anchete finalizate prin rechizitorii și trimise în instanță, unde judecătorii constată că urmărirea penală este prost făcută: fie este incompletă, fie nu au fost respectate integral procedurile penale. Așadar, cauze ajunse în impas ori din cauza incompetenței procurorilor, ori din cauza relei-credințe de care ei au dat dovadă în cursul anchetelor. Iar DNA a avut și dintr-acestea. Anul acesta, pe 3 februarie, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus restituirea la Direcția Națională Anticorupție a dosarului în care fostul lider PDL Ioan Oltean fusese trimis în judecată, în 2016, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Ioan Oltean s-a aflat în centrul unui scandal imens, acuzat că, alături de Crinuța Dumitrean, fostă președintă a ANRP (Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților), ar fi acordat despăgubiri supraevaluate într-un dosar pentru un teren din Pitești. Ocazie cu care s-a produs un prejudiciu de circa 100.000.000 de lei. A fost un dosar complicat, în care, alături de Ioan Oltean și Crinuța Dumitrean, au mai fost trimiși în judecată încă opt inculpați, în general, foști membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP. Restituirea întregului dosar la DNA a fost motivată prin faptul că rechizitoriul pe baza căruia Oltean et comp. au fost trimiși în judecată este incorect întocmit de către procurorii care au instrumentat ancheta.

Tot magistrații instanței supreme au fost cei care anul acesta au decis printr-o sentință definitivă restituirea la DNA a dosarului în care au fost trimiși în judecată foștii deputați Mădălin Voicu, Nicolae Păun şi Gelu Diaconu. Ei fuseseră acuzați de comiterea unor infracțiuni legate de modul în care s-au cheltuit fondurile europene destinate integrării sociale a persoanelor de etnie romă. Cei trei, plus alți câțiva coinculpați, au fost trimiși în judecată pe 18 iulie 2016, pentru abuz în serviciu. Restituirea acestui dosar nu înseamnă nimic altceva decât că, și în această anchetă, procurorii DNA și-au făcut prost treaba. Ulterior a rămas de clarificat dacă în cazul celor trei a fost vorba despre incompetență sau rea-voință. Spre norocul lor, cei trei implicați în această cauză nu au fost arestați preventiv și nici nu au fost obligați să suporte alte rigori ale legii.

„Anchetatorii mi-au sugerat…“

Modul în care a decurs ancheta fostului ministru de Interne Gabriel Berca descrie una dintre metodele folosite uneori de către anchetatorii DNA. În 2016, Berca a fost condamnat la trei ani cu executare, sub acuzația de trafic de influență. Anterior, în iulie 2015, el fusese reținut, plimbat prin fața camerelor de vederi, cu cătușe la mâini, după care a fost ținut în arest preventiv vreme de două luni, plus încă o lună, în arest la domiciliu. Ulterior, pe 13 august 2015, a fost trimis în judecată prin rechizitoriul asumat de procurorul Cornelia Hrincescu, șefa DNA Bacău. O bună parte a acuzațiilor care i-au fost aduse lui Berca s-au bazat tot pe niște denunțuri: cele formulate de omul de afaceri Viorel Rusu și fostul deputat PDL Mihai Banu. În anchetă, Banu a declarat că ar fi primit 80.000 euro, pe care i-ar fi dat apoi lui Berca. Nimic în neregulă până aici: strict legal, denunțul este acceptat în justiție. Lucrurile au luat o întorsătură de tot râsul, penibilă pentru DNA: ajuns în fața magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Mihai Banu a explicat modul în care a ajuns să-l denunțe pe Berca. Concret, omul a declarat: „Mi s-a sugerat de către anchetatori că voi plăti dacă nu dau declarațiile adecvate… Eram bolnav de diabet și nu primisem medicamentația recomandată, am dat o declarație în care afirmam că am primit suma de 80 mii euro, pe care i-am înmânat-o lui Berca. Am inventat-o cu speranța că voi obține o punere în libertate“. Nu a obținut-o și a mai stat în arest preventiv încă 30 de zile. Dar, cu toate că inculparea lui Berca s-a bazat pe această declarație mincinoasă, procesul a continuat pe rolul ÎCCJ.

98 de achitări în 6 luni

De la începutul acestui an până în prezent, DNA a suferit nu mai puțin de 98 de achitări definitive sau în primă instanță. Este o cifră valabilă până în momentul de față, bazată pe dosarele în care știm că s-au pronunțat soluții. Însă este foarte posibil ca numărul achitărilor să fie mai mare sau să existe și alte cauze în care judecătorii au desființat acuzațiile procurorilor, dar despre care încă nu avem cunoștință. Este foarte probabil totuși ca achitările pronunțate în primă instanță să rămână definitive și după apel, mai ales în cazul celor dispuse pe motiv că „nu există probe“ sau „fapta nu există“. Ca să nu mai vorbim despre dosarele de abuz în serviciu, în care s-au dat achitări în baza Deciziei CCR 405/2016 și în care este evident că soluția se va păstra și în apel. În anul 2016, achitările definitive suferite de DNA au fost de 134.

29 de inculpați degeaba

Într-un dosar deschis în anul 2015 pe numele a 29 de inculpați pentru un contract încheiat în anul 1997 între Consiliul Local al Municipiului Pașcani și SC Agrocomplex Lunca Pașcani SA, magistrații instanței supreme au dat soluția de achitare. Procurorii DNA i-au trimis în judecată, pentru abuz în serviciu, mărturie mincinoasă, fals material în înscrisuri oficiale și fals intelectual. Înainte de ultimul termen, magistrații au schimbat încadrarea juridică a faptei în participație improprie la abuz în serviciu. În timpul judecății, doi dintre inculpați au decedat, fostul primar al municipiului Pașcani Neculai Rățoi și Constantin Cojocaru, consilier în cadrul primăriei. Judecătorii au achitat și societatea comercială care avea sechestru asigurător pe conturi, dar și pe senatorul Florin Constantinescu.

Cum i-a scăpat abuzul

Altă achitare de răsunet a fost cea în care magistrații Tribunalului Alba au dispus încheierea procesului a 27 de inculpați în baza Deciziei CCR 405/2016 privind neconstituționalitatea abuzului în serviciu. În același dosar instanța a achitat și patru inculpați acuzați de spălare de bani. Dosarul BCR Alba, așa cum a fost intitulat de presă, fiindcă era vorba despre nouă angajați ai Băncii Comerciale Române, tulburase grav liniștea în urbe.

Rechizitoriu beton, lipsește fapta

La sfârșitul lunii martie, Curtea de Apel Iași a dispus achitarea notarului Mihai Suleap. Acesta fusese trimis în judecată în luna octombrie 2014, pentru un pretins abuz în serviciu. Magistrații Curții au stabilit că fapta nu este prevăzută de legea penală. Procurorii îl acuzau pe notarul Mihai Suleap că în perioada 2010-2014 a încasat, dar a omis să vireze impozitul aferent a 38 de acte juridice translative de proprietate, în valoare de peste 2 milioane lei. Sentința a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vinovat sau nu

Și fostul primar al localității Vinga Viorel Stoicu, trimis în judecată în luna mai 2016 pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații, a fost achitat. Magistrații Tribunalului Arad au stabilit că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, la unele dintre acuzații, iar la altele, că fapta nu există. Conform procurorilor, primarul ar fi primit de la APIA, în mod injust, 25.901 lei cu titlu de plăți pentru schemele de sprijin pe suprafață agricolă. APIA s-a constituit parte civilă, cu suma de 30.021 lei. Sentința a fost atacată cu apel.

DNA – din acuzator, pârât

Pe 23 martie, Curtea de Apel Galați l-a achitat pe comisarul de poliție Mircea Rusu (foto). Acesta fusese trimis în judecată, în luna ianuarie 2015, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Motivarea judecătorilor a fost că fapta comisă de polițist nu este prevăzută de legea penală. Magistrații Curții de Apel au desființat decizia Tribunalului Galați, care îl condamnase pe Mircea Rusu la un an de închisoare. Dosarul se baza pe o acuzație halucinantă.

Procurorii spuneau că Mircea Rusu, în calitate de șef al Secției 6 Poliție Rurală, le-ar fi cerut celor doi polițiști din subordine să asigure protecția unui prieten care avea de ridicat o sumă mare de bani de la bancă. În același dosar a fost achitat și fostul șef al Poliției Municipiului Tecuci. Acum polițistul s-a îndreptat cu proces împotriva DNA, pentru privare ilegală de libertate.

Autori: Vasile Surcel, Eduard Pascu

Sursa: Cotidianul