Situatia exploziva din Romania se apropie vertiginos de momentul in care Traian Basescu poate institui, in conditiile legii, starea de urgenta la nivel national, caz in care sarcinile administratiilor financiare, spre exemplu, vor fi preluate de armata, iar conflictele de munca nelegale, precum cele care au loc in prezent, vor putea fi lichidate prin forta. Se va ajunge, oare, in acest punct de cotitura al democratiei post-decembriste si daca da, care ar putea fi consecintele?
Potrivit legislatiei in vigoare, (Ordonanta de Urgenta nr.1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta), presedintele Romaniei poate declara starea de urgenta la nivel national, ca un ansamblu de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica in cazul existentei unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale.
Cum declansarea unui conflict de munca cvasi-genealizat, fara parcurgerea etapelor legale, si care are drept consecinta paralizarea celor mai importante institutii ale statului se incadreaza destul de bine in categoriile mai sus mentionate, este posibil, teoretic, ca Traian Basescu sa recurga in curand la un asemenea act, mai ales ca primele zvonuri nu au intarziat sa apara.
In aceasta situatie, potrivit aceleiasi legi, unele atributii ale administratiei publice centrale de specialitate si ale administratiei publice locale trec in competenta autoritatilor militare si a altor autoritati publice, prevazute in decretul de instituire a starii de asediu sau de urgenta. In paralel, autoritatile civile ale administratiei publice continua exercitarea atributiilor care nu au fost transferate autoritatilor prevazute si au obligatia de a acorda sprijin acestora.
Totodata, instituirea starii de urgenta are ca rezultat imediat restrangerea unor drepturi si libertati fundamentale, ceea ce poate include interzicerea mitingurilor, a adunarilor publice samd. Declararea de catre presedinte a starii de urgenta trebuie aprobata de Parlament, in caz contrar seful statului fiind nevoit sa revoce masurile decise.
In cazul instituirii starii de urgenta ca urmare a unor pericole la adresa democratiei, coordonarea aplicarii masurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administratiei si Internelor, cu sprijinul Ministerului Apararii Nationale. In aceleasi conditii, Politia Comunitara poate fi militarizata, in totalitate sau numai in anumite unitati administrativ-teritoriale, desfasurandu-si activitatea in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor. (Acest articol ar putea rezolva si problema unei eventuale solidarizari a politistilor cu grevistii). Legea mai prevede ca, in cazul starii de urgenta, activitatea unor organe mass-media poate fi suspendata, iar asupra cetatenilor ori a domiciliilor acestora se pot executa controale fara mandat.
Sa precizam, in treacat, ca Ordonanta de Urgenta nr.1/1999, privind declararea starii de urgenta, a fost adoptata (si aplicata) de executiv in noaptea de 21-22 ianuarie, ca urmare a unui protest socio-profesional ilegal de mare amploare, mai cunoscut sub numele de Mineriada de la Costesti.
Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: sroscas.ro
Adauga comentariu