Analize și opinii

Ion Cristoiu: „Când va ieși Klaus Iohannis pentru a ne asigura că cei 18 morți din incendiul de la Matei Balș o duc bine?!”

Pe site-ul Administrației prezidențiale pentru joi, 11 februarie 2021, la rubrica Agenda președintelui, în dreptul orei 14, a fost postat anunțul: „Ședință cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.”

Termenul de ședință a fost înrădăcinat în conștiința publică de regimul comunist. Dată fiind prioritatea acordată colectivului în defavoarea individului, viața în comunism ședea sub semnul ședinței ca realitate de zi cu zi:
Ședință de sindicat, ședință de partid, ședință de bloc, ședință cu părinții.

Dicționarul Explicativ al Limbii Române trece în revistă 15 definiții pentru ședință. Toate au drept esență conținutul:

„Adunare organizată a membrilor unui corp constituit, a unui colectiv, a personalului unei întreprinderi, al unei instituții pentru a discuta, pentru a dezbate și a hotărî ceva”.

Ca toate convocările miniștrilor la Cotroceni, cea a ministrului Educației n-a fost precedată de o minimă explicație din partea administrației prezidențiale.
Supus definiției de Dicționar, momentul de la Cotroceni stîrnea nedumeriri. Cum adică ședință a lui Klaus Iohannis cu ministrul Educației Naționale? Cu excepția unei ședințe foto, o ședință cere prezența a mai multor persoane decît două, Președintele și ministrul, cum lasă să se înțeleagă comunicatul de pe Agenda președintelui.

Probabil că autorii Dicționarului Explicativ al Limbii Române, copleșiți de măreția napoleoniană a lui Klaus Iohannis, s-ar fi apucat să modifice definiția ședinței, introducînd posibilitatea ca ea să fie o adunare de două persoane sau chiar de una dacă ne gîndim că multe persoane – bărbați și femei – vorbesc cu ele însele în timp ce se uită în oglindă.
Ar fi fost totuși, multă tevatură.

Noroc că după „ședință” Klaus Iohannis a ținut o Declarație de presă care a debutat astfel:

„În această după amiază am avut o discuție foarte importantă cu ministrul Câmpeanu, cu alte persoane din Ministerul Educației, cu echipa din Administrația prezidențială.”

Slavă Domnului!
N-au fost doar două persoane.
Au fost mai multe.
A fost, prin urmare, o ședință. Pe vremuri ședințele la nivel înalt aveau loc la sediul CC sub conducerea Tovarășului Nicolae Ceaușescu.
Acum ele se desfășoară la Palatul Cotroceni, sub conducerea Majestății Sale, Klaus Iohannis.

Declarația de presă ne-a adus la cunoștință că la ședința de la Cotroceni s-au discutat două teme mari. Prima era de o stringentă actualitate:
Redeschiderea școlii:

„Am făcut o analiză împreună asupra școlii care a început de luni în format fizic. Am vrut să știm cîți copii se duc la școală, cîte școli au rămas închise, cîți copii au fost detectați cu COVID-19 ș.a.m.d. ”

Prima temă mi s-a părut firească, deși, între noi fie vorba, ea ține de premier și nu de președinte. Declarația de presă s-a vrut o sumă de concluzii trase din ceea ce Klaus Iohannis numește analiză împreună. Citită cu atenție această parte a declarației de presă nu spune nimic despre realitățile redeschiderii fizic a școlii, la 8 februarie 2021. La ședință au fost membri ai conducerii Ministerului în frunte cu ministrul. Au prezentat aceștia un Raport. După prezentare a fost o dezbatere lucidă, o abordare realistă a miilor de probleme ivite din redeschiderea școlii, probleme semnalate de presă, de părinți, de politicieni?

Dacă ar fi fost o asemenea abordare, mai mult ca sigur concluziile sale urmau să fie conținute în Declarația de presă. Era obligatoriu să fie așa, deoarece Declarația e singurul răspuns pe care-l dau autoritățile la problemele ivite din redeschiderea școlii.

Una dintre aceste probleme se referă la infectările ivite după redeschiderea școlii. La doar cîteva zile de la redeschiderea școlii 244 de elevi și 329 de angajați din educație au fost conformați cu Covid 19. Asta a dus la suspendarea a 171 de clase.

S-a dezbătut această chestiune la ședința de la Cotroceni? S-au discutat măsurile ce trebuie luate pentru a nu spori numărul?
Dacă s-a dezbătut, ar fi fost normal ca Președintele să se refere la chestiune.

O altă problemă:
Vaccinarea cadrelor didactice și nedidactice din școli. N-ar trebui să se facă? Îngrijorează asta părinții? Îngrijorează pe lucrătorii din școală?
Nici vorbă de această realitate în Declarația de presă Președintele se mulțumește să reia banalele sale sfaturi medicale date poporului român pe vremea stării de urgență:

„Trebuie să fim realiști, pandemia nu s-a terminat. Chiar dacă din fericire s-au adoptat măsuri restrictive care au permis să se reducă succesiv numărul de bolnavi, să se reducă numărul de noi infectări, nu putem, din păcate, să spunem că am scăpat de pandemie. În continuare este extrem de important să respectăm restricțiile impuse, să fim responsabili, şi acuma chiar avem un motiv foarte serios în plus: sunt copiii din România cărora trebuie să le oferim școală, școală în format fizic. Cu cît mai bine respectăm restricțiile, cu atît mai puține cazuri de noi îmbolnăviri vom avea și cu atît mai bine se va desfășura și școala în format fizic.”

Din cîte se vede Declarația nu suflă o vorbă despre măsurile concrete care trebuie luate pentru a preveni creșterea numărului de infectări.
În rest, Declarația prezidențială pare a fi lovită de Sindromul contabilului Florin Cîțu:

„În primul rînd ne-am uitat la școlile din România care s-au redeschis fizic pentru copii în semestrul 2 și pot să vă spun că situația este bună. Sunt peste 10.000 de școli care funcționează fizic, cu elevii prezenți în școală. Sunt aproximativ 6.000 de unități de învățămînt, peste 6.000 de unități care funcționează în scenariul galben, asta însemnînd că o parte semnificativă din copii merg fizic la școală, dar unii rămîn în sistemul online. Suma sumarum, peste două milioane de elevi au reînceput fizic școala de luni, 8 februarie, asta reprezintă peste 70% din totalul elevilor din România. Ceilalți care au rămas în online își continuă studiile în această formă. Cu toții, sigur, ne dorim ca localitățile care sînt în scenarii galbene sau în scenariul roșu sau unele chiar carantinate să aibă o evoluție pozitivă și să iasă din aceste scenarii trecînd în scenariul verde, și astfel, iată, ajungem la pandemie.”

Președintele ne spune cîte școli funcționează fizic, cîte în scenariul galben, cîte în scenariul roșu. Cifre pe care le putea oferi și un simplu funcționar de la Ministerul Educației.
O asemenea ședință se ține pentru a se discuta problemele ivite din deschiderea școlii, pentru a se propune și decide măsuri menite a rezolva problemele ivite și a preîntîmpina altele, ca apoi președintele să le aducă la cunoștința națiunii.

De ce a ținut Klaus Iohannis ditamai ședința la Cotroceni?
Pentru putea proclama în Declarația de presă că: „Situația e bună”.

Ca de obicei, de la investirea Guvernului încoace, președintele convoacă miniștrii la Cotroceni pentru a ne putea asigura, în declarația de presă de după ședință, că totul e bine.
Mai mult ca sigur va urma o ședință și cu cei din conducerea Ministerului Sănătății.
Prilej pentru Klaus Iohannis de a ne asigura în Declarația de presă de după că cei 18 morți din incendiul de la Matei Balș o duc bine.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: cristoiublog.ro

Despre autor

editor

comentariu

Adauga un comentariu

  • La capacitatea lui mintala, ar fi in stare sa spuna ca cei 18 morti de la Matei Balș o duc bine,ba mai mult ,ca au ajuns in RAI.