Analize și opinii

Inapoi in viitor: un an de la desfiintarea spitalelor

La un an de la comasare și reprofilare, trei sferturi din cele 178 de spitale au lacătul pus. Scopul iniţial, de a spori calitatea serviciilor și de a face economie la buget nu a fost atins

«Scopul principal nu a fost economia la buget, ci desființarea spitalelor aflate în paragină, neprofitabile, care nu mai puteau asigura servicii medicale conforme», spune fostul ministru al sănătății, Cseke Atilla, la un an după ce a luat decizia comasării și reprofilării a 111, respectiv 67 de unități medicale. Lista spitalelor propuse spre desființare s-a dovedit însă neconformă cu motivele lui, pentru că multe dintre cele luate în vizor erau unități fără datorii, cu investiții recent făcute și, mai ales, care deserveau populații însemnate.

Cel mai bun exemplu în acest sens este spitalul Caritas, unul dintre cele mai mari din București, pe care acum s-au pus lacătul și o placă mare, pe care scrie că este centru de bătrâni, deși înăuntru nu sunt decât doi paznici. „Cu doar două săptămâni înainte de închiderea spitalului, am inaugurat două săli de operație nou-nouțe, cu bani de la Banca Mondială“, spune Bogdan Jansen, fost manager al spitalului. Cei peste 480 de angajați ai Caritas au fost redistribuiți cu greu, pentru că spitalele mari din Capitală nu aveau capacitate de absorbție a personalului. „Sectorul 3 a rămas fără maternitate, a fost o decizie abuzivă și voi face tot ce pot ca să repun spitalul pe picioare“, spune Irina Cajal, directoarea fundației Caritatea, care deține o parte din clădirea spitalului.

Unde sunt bătrânii?

Din cele 67 de spitale transformate pe hârtie în cămine de bătrâni, funcționează acum doar 14, pentru că licitațiile pentru reparații și dotare trenează de un an. Între timp, cei cu nevoi urgente au rămas fie netratați, fie au cheltuit și mai mulți bani pe transportul și tratamentul la cel mai apropiat spital, care câteodată e și la 60 km distanță. Chiar și aceste 14 cămine care funcționează acum fac echilibristică cu bugetele, pentru că, deocamdată, principalul ajutor sunt cei 1.411 lei pe care îi alocă Ministerul Muncii per bătrân, ajutor care va fi sistat oricum în 30 de luni. După aceea, toate cheltuielile căminului vor trebui suportate din bugetul local.

„Ajutorul Ministerului Muncii este interpretabil. Sumele se dau în funcție de numărul de beneficiari, nu după numărul de locuri din cămin, iar cum ele sunt subpopulate, ajungem în situația de a nu putea acoperi cheltuielile curente“, spune Mocean Ioan, primarul comunei mureșene Sărmașu, care susține că, după desființarea spitalui orășenesc, a crescut numărul de decese în comună, mai ales că cel mai apropiat spital e la 60 km.

Unul dintre primele cămine înființate, „O nouă șansă“, din Mărășești, Vrancea, nu are cerere: are doar 31 de locuri ocupate, din 44. Mai mult, nu are nici medic, iar personalul este prea puțin pentru a face față, întrucât jumătate a ieșit de curând la pensie. „Contribuțiile per bătrân, de circa 500 de lei lunar, nu ajută cu mult, mai ales că facturile de iarnă au fost imense, dar nu putem să mărim tariful, pentru că aici lumea este foarte săracă“, spune Gabriela Gavriliu, directoarea căminului.  Ea susține că cheltuielile oricum sunt mai mari, deoarece calitatea vieții rurale este redusă, iar bătrânii ajung la cămin într-o stare degradată.

La fel este și în Argeș, județ care a rămas cu trei spitale în paragină, pentru a căror reabilitare au fost deschise licitaţiile de-abia acum. Între timp, șapte medici de familie stau pe tușă, pentru că, din lipsă de finanțare de la Casă, zona nu are nici măcar un centru de permanență a asistenței medicale. Nici comasarea nu a avut efectele scontate, întrucât decizia a fost până la urma a Consiliilor locale, care au votat în majoritate să nu unească spitalele mici cu cele mari. „Nu s-ar fi făcut nicio economie, ci ar fi crescut costurile per total de unitate comasată“, spune Bodea Călin, managerul spitalului TBC din Câmpeni, a cărui comasare ar fi însemnat un real pericol epidemiologic pentru comună.

Economia, doar pe hârtie și la medici

În Câmpeni, anul trecut, un medic a stat șomer timp de un an, din cauza că angajările în sănătate sunt blocate. Medicii au fost redistribuiți aproape în totalitate, însă Colegiul Medicilor (CMR) a primit multe sesizări din țară cum că medicilor li s-au oferit noi posturi „fără să existe o coerență sau măcar o justificare la viitoarele activități la noile locuri de muncă.“ Potrivit președintelui CMR, Vasile Astărăstoae, nu s-a realizat nicio economie în ceea ce privește cheltuielile cu personalul. Pierderile au fost și mai mari, întrucât reprofilarea și comasarea au influențat plecarea unor medici în străinătate. „Atunci când ești dizlocat de la un loc de muncă, trebuie să te rupi de tot și preferi să pleci într-un loc în care ești respectat, bine plătit și în care te poți realiza profesional“, spune el.

În ultimii doi ani, aproape 5.000 de medici au plecat să lucreze în străinătate. Cel mai mult a suferit însă personalul administrativ din spitalele desființate, pentru care nu s-a gândit, în momentul acela, o schemă de redistribuire. „Prin externalizarea unor servicii administrative nu s-au realizat economii, ci din contră, au fost crescute cheltuielile spitalelor“, apreciază secretarul general al Federației personalului tehnico-administrativ din spitale, Alexandra Chifor.

Economia în sistem devine o fantasmă în momentul în care vedem că România este campioană la internări în UE. „Numărul de internări depinde de numărul de paturi din marile spitale, ori comasarea a creat mamuți în loc să restrângă paturile“, spune Dan Perețianu, președintele Camerei Federative a Medicilor. Lipsa de sprijin pentru spitalele reprofilate, dar și eșecul comasării și al descentralizării se vede în evoluția bugetelor locale alocate spitalelor în 2011, față de 2010, care au crescut cu doar 54.000 de lei noi, în condițiile în care consiliile locale au primit în administrare mai mult decât jumătate dintre spitalele din țară.

Mai mult, Ministerul Muncii nu a reușit să cheltuiască decât 6% din cele 65 de milioane de lei alocate pentru 2011. În acest moment, în cele 14 cămine funcţionale există doar 574 de bătrâni beneficiari, în timp ce peste două milioane de oameni au rămas fără spitale pe raze de zeci de kilometri. Managerii se spital şi asistenţii transformaţi peste noapte în personal de cămin pentru vârstnici speră într-o formă de sprijin ulterioară pentru aceste instituţii care, potrivit lor, nu vor putea funcţiona doar din sumele acordate din bugetele locale, însă ministerul nu are o asemenea schemă în plan.

“A fost o măsură  luată în pripă, pur contabilicească, prin care să se poată raporta anumite tăieri. Putem aprecia de pe acum că a fost o măsură proastă”. Vasile Astărăstoae, președinte CMR

Autor: Nicoleta Bănilă
sursa: capital.ro

Abonează-te la newsletter