„Crearea condițiilor pentru o mai mare autonomie pentru femei prin extinderea accelerată a rețelelor de apă și canalizare pentru UAT-urile mai mari de 2000 de locuitori”. Nu e nici ironie, nici glumă și nici pamflet, ci o prevedere trecută în Planul Național de Redresare și Reziliență. Adică planul de reforme și modernizare pentru țară, de aproape 30 de miliarde de euro, depus la Bruxelles. Un plan în care „e desenat chipul României pe care ne-o dorim”, după cum țin să precizeze autorii PNRR. Și asta în contextul în care Indexul Egalității de Gen (Gender Equality Index) din 2020 plasează România pe locul 26 din 28 (la nivelul Uniunii Europene).
„O zi mare pentru mișcarea feministă”, comentează, ironic, Ionut Tata, președinte al asociației Pro Democrația, cel care a semnalat pe rețeaua de socializarea marea contribuție a PNRR pentru egalitatea de gen în România. „Glumesc, nu e o zi mare, e o insultă!”, a completat acesta.
Egalitatea de gen ocupă un întreg subcapitol din PNRR. Din perspectiva respectării principiilor 2 și 3 din Pilonul european al drepturilor sociale, în coroborare cu obiectivul 5 din Strategia pentru Dezvoltare Durabilă, componentele din cadrul PNRR ar trebui să urmărească să contribuie la mai multe obiective. Printre acestea se numără creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii, „prin acțiuni ce urmăresc reducerea disparităților salariale dintre sexe, precum și facilitarea proceselor de evoluție în carieră sau asumarea unor roluri antreprenoriale sau funcții de management”, notează PNRR. Se urmărește, de asemenea, „creșterea echilibrului de gen în sectoarelor care au procente mari de ocupare din rândul bărbaților” sau „reducerea progresivă a numărului de persoane care au acces redus la servicii publice primare (sănătate, educație, protecție social)”.
Sursa: g4media.ro
Adauga comentariu