Analize și opinii

Ieşirea Greciei din Zona Euro, analizată de BCE

Avocaţii Băncii Centrale Europene analizează implicaţiile unei “secesiuni” din uniunea monetară, care devine plauzibilă dacă grecii nu vor suporta măsurile de austeritate

Eventuala ieşire a Greciei din Zona Euro – dar şi a Irlandei, Portugaliei, Spaniei, şi Italiei, alte “verigi slabe” ale Uniunii Monetare Europene (EMU) – este analizată de avocaţii Băncii Centrale Europene (BCE). Un studiu intitulat “Retragerea sau expulzarea din UE sau EMU”, realizat de experţii BCE, a parvenit cotidianului The Daily Telegraph, iar principala concluzie a acestuia arată că ieşirea din Zona Euro este incompatibilă cu statutul de stat membru UE.

În caz că oricare stat alege să iasă din EMU, automat ar însemna şi ieşirea din UE, potrivit tratatelor în vigoare. Cel mai aproape de acest scenariu se află Grecia, obligată să strângă la buget 54 miliarde euro, dar unde reducerile de cheltuieli sunt mai rău primite de cetăţeni decât în orice alt stat UE.

Fermierii au blocat, iarăşi, graniţa cu Bulgaria, cerând plata subvenţiilor şi preţuri mai bune pentru produsele lor. Funcţionarii guvernamentali, ale căror privilegii sunt ameninţate, ameninţă cu proteste de câteva luni. Însă noi proteste se anunţă din partea comandanţilor militari, căci, pentru prima oară în istoria ţării, inspectori ai FMI cer acces la verificarea bugetului pentru Apărare. Grecia este singurul stat UE şi NATO în care bugetul militar este secret de stat, însă agenţiile de rating suspectează că acesta înghite până la 5% din PIB. Cele 1.700 de tancuri, 420 de avioane de lupte şi opt submarine sunt considerate o cheltuială excesivă pentru un stat care ar conta pe ajutorul NATO. Însă nu şi într-un eventual conflict împotriva Turciei, “aliat” în aceeaşi organizaţie.

Dacă Guvernul de la Atena nu poate tăia “la sânge” nici privilegiile din sectorul public, de teama unei explozii sociale, nici bugetul militar, soluţia cea mai la îndemână ar fi fost devalorizarea monedei. Or, ca membru în EMU, acest instrument nu mai este la dispoziţia Atenei. Singurul ajutor pe care poate conta este un “plan de salvare” din partea BCE.

Până acum, Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, a spus că “niciun stat nu va beneficia de un tratament special”. Poate şi el va trebui să-şi revizuiască opinia, căci situaţia Greciei este disperată. Chiar dacă, prin minune, salariile s-ar putea reduce fără proteste de stradă, economia greacă nu are exporturi puternice şi nu va scăpa, în 2010, de atingerea unui şomaj de 22%. Împrumutul pe pieţe internaţioanle devine prohibitiv, căci obligaţiunile greceşti au ajuns la o dobândă de 1,38%, de la 0,59%, luna trecută.

bogdan.munteanu@gandul.info
sursa: gandul.info

Abonează-te la newsletter