Cred că am înțeles de ce democrația se transformă, peste tot, în prostocrație. În sanatoriul psihiatric în care conducerea a fost preluată de cei mai periculoși nebuni. În lumea “minunilor” în care Alice a ajuns căzând din greșeală prin gaura de iepure, o lume în care totul este cu fundul în sus și pe invers, singurul neinfectat cu nebunia banului obținut prin conflict de interese și comerț cu indulgențe fiind Pălărierul nebun (într-o lume pe invers, nebunul este, de fapt, un fel de Osho).
E o molimă, fraților.
Liderul politic, worldwide, e lovit cu leuca, iar liota din jurul său își auto-deformează fața, istoria și comportamentul contractual sau administrativ, ca să îi facă pe plac liderului, exact în maniera în care se comportă curtenii Reginei de cupă roșie.
Am urmărit un pic știrile de la televiziunile globale despre întâlnirea Biden – Putin.
O întreagă lume se teme instinctual de Rusia, o țară cu o economie mai mică decât cea a orașului New York și cu un buget militar cifrat la 10% din bugetul SUA. O țară cu o populație înrobită băncilor (75% dintre debitorii la bănci sunt în stare de supra-îndatorare sau de faliment virtual, dobânzile fiind, în medie, de 25% pe an – cifre din Financial Times, din august 2019, cifre care nu au cum să se fi îmbunătățit după pandemie). Și totuși, lui Biden și întregii lumi le este frică de Putin. Și de ruși. S-a văzut din discursul lui Biden, de 6 minute cât este lumea de terifiată de acești bau-bau de serviciu sau de rezervă. Dacă aveți răbdare să îl ascultați pe Biden, veți observa în discursul său de la lacul Geneva, că a dat din nou drumul gafelor, bâlbâielilor, cuvintelor rostite pe sfert sau stâlcite nemilos, pauzelor bizare de raționare – tot tacâmul lucrurilor pe care CNN, CNNC, New York Times, Washington Post, BBC News, feisbuc eiusdem farinae încearcă din răsputeri să le camufleze, ca pe vremea lui Stalin.
Nu am văzut asemenea “expresivitate” decât la extraordinar de competentul și precisul în exprimare Cîțu. Iar tăria argumentelor și a luărilor de poziție nu a fost egalată decât de Orban, când era premier și era pe tărie.
Putin, un pălărier nebun mai bun ca Johnny Depp, a zâmbit calm, a răspuns ne-arogant ziariștilor americani isterici, și a punctat la greu.
Între timp, “modelul” economic și social chinez este nu doar aplaudat de alianța malefică Big Tech, Pharma și Finance – The Really Big Brother, ci și implementată cu sârg, întru demolarea și reconstrucția lumii pentru a face una mai bună (Build Back Better) și Marea Resetare, care ne va reduce la cel mai mic numitor comun chinezesc, cu zâmbetul tâmp de oaie fericită rezilient întipărit pe chip.
Autor: Gheorghe Piperea
Extrem de bine surprins momentul de Gheorghe Piperea!
Corect.