Președintele SUA și Directorul FMI vorbesc pe o singură voce despre inegalitate. Mesajele transmise de la Washington se potrivesc perfect în cazul României.
Într-un eseu publicat săptămâna trecută în The Economist, președintele american, Barack Obama, trecea în revistă problemele economice pe care le lasă celui care îi va urma la președinție. Principala problemă semnalată de Obama este inegalitatea distribuției veniturilor. Mai exact, creșterea economică din SUA nu este resimțită în mod egal de toți americanii.
În același timp, la întâlnirea anuală a Băncii Mondiale si a FMI, care a avut loc zilele trecute la Washington, directorul FMI, Christine Lagarde, a avut un mesaj asemănător pentru guvernatorii FMI. Ea a semnalat problema creșterii economice neincluzive în general, nu doar în SUA.
Aceste observații se potrivesc și în cazul nostru. România este un exemplu perfect de economie care creste rapid, dar inegal, lucru care ar trebui sa ne pună pe gânduri!
Nu toți românii resimt creșterea economică
Economia României are cea mai mare creștere din UE, conform Eurostat. Ultimele date ale INS arătau ca PIB-ul a fost cu 6% mai mare în trimestrul II al anului 2016 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Deși avem o creștere record, ea se resimte în mod inegal. Economiștii măsoară aceasta inegalitate folosind un coeficient, numit Gini care variază intre 0 (egalitate perfectă) și 100 (inegalitate perfectă). Media acestui coeficient în UE este de 30,8. Conform datelor Eurostat publicate în februarie 2016, coeficientul Gini pentru România este de 34,7, ceea ce face Romania a 6-a cea mai inegală economie din UE, la egalitate cu Spania.
Obama și Lagarde menționează o serie de masuri care pot reduce inegalitățile
Printre acestea, există masuri care se pot aplica și la noi cu succes:creșterea salariului minim, facilitați fiscale, reducerea evaziunii și eliminarea metodelor de evitare a impozitării.
Atât Obama, cât și Lagarde, pledează pentru mărirea salariului minim. Statisticile europene din ianuarie 2016 ne spun ca doar în Bulgaria exista un salariu minim mai mic decât în Romania. Așa cum știm, de la 1 mai 2016, salariul minim este de 1.250 lei pe lună. Discuții au tot fost pe tema salariului minim, însă economiștii nu s-au pus de acord. Unii dintre ei susțin ca o creștere a salariului minim ar afecta în mod negativ mediul de afaceri, în timp ce alții spun ca ar avea efecte pozitive. Dincolo de aceste discuții, un lucru este clar: creșterea salariului minim este o măsura socială binevenită, mai ales în Romania, unde există multe persoane cu venituri extrem de mici. Aceștia trebuie ajutați. Creșterea economică trebuie sa se resimtă și în veniturile lor. Nu e normal ca distribuirea veniturilor sa atingă doar anumite categorii. Trebuie reduse pe cât posibil inegalitățile.
Pe de alta parte, ne confruntam și cu o alta problemă. Mă refer situațiile în care veniturile unei familii reprezintă doar ajutoare sociale. Dacă aceste persoane nu vor încerca să intre pe piața muncii, este foarte clar ca nu au cum sa spere la o mărire semnificativă a veniturilor. În The Economist, Obama menționează EITC (Earned Income Tax Credit) o facilitate fiscală introdusă prima dată în 1975 în SUA și încă în vigoare azi în mai multe state americane. Măsura rambursează parte din impozit contribuabililor americani care muncesc, au un venit mic și au familie. Este o masură care încurajează munca și a fost aplicată ulterior în multe alte țări precum Marea Britanie, Franța, Austria și Suedia.
Nu prea avem astfel de măsuri sociale care sa încurajeze munca în România. Un prim pas în aceasta direcție a fost făcut prin proiectul de lege care prevede introducerea venitului minim de incluziune (VMI) inițiat de Guvern și aprobat de Parlament în urmă cu câteva zile. Urmează sa fie semnat de către Președinte pentru a putea intra în vigoare în aprilie 2018, așa cum menționează proiectul. Acesta măsură constă în acordarea unui ajutor persoanelor cu venituri mici sau fără venituri și obligă membrii familiei apți de muncă să lucreze lunar. Este esențial să asiguram un nivel de trai minim celor care trăiesc într-o sărăcie lucie. Este și acesta un mod de diminuare a inegalităților. Această măsură ar trebui promulgată de Presedinte cât mai repede. Ea poate fi completată de alte măsuri de reducere a taxelor pentru cei care muncesc și obțin venituri foarte mici.
Lagarde a menționat erodarea bazei de impozitare și tendința de a evita plata impozitelor în țara de reședință și si-a exprimat dorința de a eradica astfel de practici în toate țările. Este și aceasta o problema de inegalitate. Atunci când marile corporații folosesc, de exemplu, practici de preturi de transfer să își mute profiturile în altă țară cu regim fiscal mai relaxat, acestea nu mai plătesc impozitul pe profit în Romania si, ca atare, au un avantaj față de alte companii mai mici, care nu își permit sa facă asta. În acest fel, companiile mari acumulează tot mai multe venituri, iar celelalte companii nu au șansa să le ajungă din urmă, pentru ca se joacă după reguli diferite. Același argument se aplică și în cazul persoanelor fizice. O persoană cu venituri mari, care folosește off-shoruri să ascundă banii de autorități și să evite plata taxelor în România, rămâne cu mult mai mulți bani după ce plătește impozitele, în timp ce un angajat cu un salariu mic care își plătește corect toate taxele în România, rămâne cu un venit net mic. Cel bogat, care recurge la aceste practici imorale își păstrează mare parte din venit, iar cel sărac devine și mai sărac în urma impozitelor, adâncind astfel inegalitatea.
Există masuri care ar putea fi aplicate pentru a descuraja astfel de practici. Australia a implementat deja o măsură prin care sancționează consultanții fiscali care îsi ajută clienții să evite impozitele în țara lor, iar Marea Britanie a pus spre dezbatere publică un proiect similar. Danemarca a cumpărat de la o sursă neoficială lista cu danezilor care au evitat plata impozitelor prin off-shoruri coordonate din Panama. Iată că, dacă există voință, se poate!
Riscuri pe care nu ar trebui să ni le asumam
Ce se întâmplă daca nu facem nimic? Există argumente economice care spun ca în țările cu inegalitate mare, creșterea e fragilă și recesiunile sunt mai frecvente.
Exista și argumentul social: în astfel de societăți, creste neîncrederea în instituții, cresc, de asemenea, populismul și xenofobia și apare extremismul. Stim că în România există neîncredere în instituțiile statului și populismul e la ordinea zilei. Sa încercam, totuși, să evităm xenofobia și extremismul!
Cel mai important este, din punctul meu de vedere, argumentul moral. Economia creste în ritmul cel mai rapid de după criză și asta este bine. Trebuie sa prindem din urmă restul Europei. Dar trebuie să avem grijă să nu lăsăm în urmă o bună parte din populația României. Acceptă în continuare “Tigrul Europei” sa aibă 38% din locuințe cu WC în curte și doar 45% din populația țării conectată la sisteme de canalizare cu stații de epurare? Răspunsul trebuie sa fie “nu”!
Autor: Ioana Petrescu
Sursa: Ioana Petrescu Blog
da fetito,ai dreptate,o stiai si pe vremea cind te-ai bagat in clica cu PONTA.