Acum aproape 18 ani, ne uitam hăbăuci cum se prăbușesc Turnurile Gemene în New York. Istoria se desfășura sub ochii noștri neputincioși. Acum, privind cum se prăbușește în flăcări spira mare a catedralei Notre Dame în Paris, am aceeași senzație de gol în stomac. Se dărîmă o bucată din istoria noastră.
E o senzație neplăcută, un semn rău prevestitor, ca și cum dantela de piatră distrusă ar reprezenta soarta civilizației noastre. Și nici o intervenție, nici un pompier, doar lume care privește înmărmurită. Un semn al neputinței civilizației occidentale în fața năvălirii istoriei asupra sa.
E începutul? E un semn? E o prevestire? O fi fost vreo mînă de ticălos? O fi ajutat cineva istoria? Sau e doar neputință și bicisnicie?
Dacă te uiți din față, cele două turnuri ale catedralei Notre Dame seamănă izbitor cu cele două Turnuri Gemene. Iar dacă te uiți la televizor, Europa seamănă prea mult cu Notre Dame: ea arde și noi ne uităm neputincioși. Și cei care ar trebui să stingă focul sînt prea puțini și prea nepricepuți și prea proști.
Autor: Mirel Palada
Sursa: Mirel Palada Facebook
Cine crede ca focul izbucnit la catredrala Notre Dame(unul dintre cele mai mari, mai cunoscute si mai vechi simboluri ale crestinismului apusean), tocmai in saptamana patimilor la catolici este o pura coincidentza, probabil se aseamana, dpdv al inteligentei, cu unul dintre personajele Garcea sau Axinte! Aceasta incendiere, pusa la cale de Macron si acolitii sai, seamana extrem de mult, cu o alta incendiere celebra din Istorie, si anume incendierea Reichstag-ului, pusa in scena de Hitler si nazistii lui, cu ajutorul unui amarat de comunist olandez, van der Lubbe(drogat de Gestapo, in prealabil), cu scopul de a da vina pe comunisti si a institui prigoana impotriva lor. Acum, lucrurile vor sta invers, in sensul ca, Macron si neomarxistii sai(avand in spate, sprijinul neconditionat al bolsevicilor albastri de la Bruxelles) vor incerca sa dea vina pe “vestele galbene”, care sunt de orientare mai conservatoare si nationalista, pt a putea incepe “legal si moral”, prigoana impotriva acestora. Dar, prin aceasta inscenare se urmareste ceva mult mai important si semnificativ, si anume, ruperea oricarei legaturi a noii Uniuni Sovietice Europene de trecutul si mostenirea iudeo-crestina a vechii Europe, avand de asemenea o importanta simbolistica masonica si antihristica! Sunt convins ca distrugerea acestui simbol vechi de 850 de ani al crestinismului apusean va constitui inceputul prigoanei tuturor crestinilor din Noul Imperiu Bolsevic European! Desi, dupa cum merg lucrurile, acest Imperiu e deja pe duca!
“E mult de atunci. Sunt peste 900 de ani de cand stapanea in Babilon imparatul Amurat, iar in Arabia, Amfilog. In imparatia lor patrunsese de mult samanta crestina. Predicau cu zel episcopi, preoti si calugari, dar mai pe ascuns, caci imparatii nu priveau cu ochi buni intinderea Bisericii, vazand parasite capistile idolesti. Mai bine o duceau schimnicii, care stau sa umple deserturile acelor locuri.
In vremea aceea crestinii din Ierusalim si din Iudeea aveau adeseori neintelegeri cu evreii cei necredinciosi, din pricina credintei lor in Invierea si Inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos. Casa buna nu duceau ei impreuna de multe sute de ani, dar acum lucrurile mergeau din ce in ce mai rau. De aceea evreii din Ierusalim, vazand ca numarul crestinilor creste si ca acestia se intaresc in credinta lor cea de Dumnezeu descoperita, s-au hotarat sa ceara ajutor strain ca sa scape de dansii. Au strans daruri multe si bogate si au ales cativa dintre dansii ca sa mearga la Babilon (…)
In veac sa nu se mai pomeneasca numele lui Hristos. Amfilog n-a zabovit. Si-a strans in graba oastea, a unit-o cu cea trimisa de Amurat, prietenul si stapanul sau, si a pornit asupra sfintei cetati ca s-o darame si sa risipeasca Biserica. Dar Domnul Dumnezeu nostru, care toate le stie, toate le vede si pe noi toti ne pazeste, n-a voit sa se implineasca gandul navalitorilor pagani si a aparat locul sfintei patimiri a Fiului Sau de urgia vrajmasilor. Domnul a aparat si Si-a intarit Biserica, chiar prin mana imparatului care venise cu gand de nimicire…”, fragment din “Descoperirea Sfintei Liturghii. Minunile care se petrec in timpul Sfintei Liturghii”
Identitate de elemente care se repeta sub o alta forma, de sec.XXI, cu mentinerea fondului, circumstanta care impune schimbarea paradigmei din perspectiva revelatorie “Eu sunt alfa si omega, inceputul si sfarsitul.”
Thales, pe la anul 600 i.e.n, nega cu tarie existenta vidului, a nimicului: “Niciun lucru nu poate aparea din nimic, niciun lucru care exista nu se poate transforma in nimic”. Dar noi putem vedea lumina stelelor. Lumina poate strabate vidul. Lumina se propaga si prin vid. Raza de lumina poate strabate nimicul-prin interferenta intocmai cum cum se propaga pe acelasi principiu undele sonore: de ce bat clopotele!? Lumea ingereasca a fost creata de Dumnezeu din nimic. Interesant material de constructie, nu-i asa? Ingerii isi transmit unii altora propriile ganduri si hotarari fara sa rosteaca cuvinte, in tacerea diamantina, tainica, non-fizica ( identitate cu viziunea lui Tesla) siii, pentru indeplinirea slujbei lor, pot lua infatisare, voila, omeneasca (11 Regi 6,17; Facerea 32,25; Luca 24,4; Matei 28,3; Apocalipsa 14,6). Lucrarea primordiala a ingerilor este aceea de a-l intari si sutine pe om in a transfigura lumea… de unde concluzionam faptul ca omul prin excelenta este “chemat” sa transfigureze lumea, consfintit prin decret divin, universal, etern, atemporal, intelept.
Francezii s-au adunat in rugaciune in timp ce catedrala mistuia cuprinsa de flacari. Pe la noi la fel: ne-adunam la prohod, parastas, lacrimi, condoleante, regrete eterne si paralizarea dorintelor, programat: la spartu’targului, valabil in orice domeniu de activitate. Pentru ca nu invatam din greseli, lectiile istoriei, nu suntem invatati sa prevenim, neutralizam, transcendem in lumina, pe cale, in adevar, la viata. Pentru ca… ne-am deconectat / deconectati de si prin forme artificiale de inteligenta, de la sursa suprema, suverana, datatoare de viata in infinitul univers, tehnica asimilata starii de captivitate planetara cu matricea in curs de destructurare. Exista in jurul nostru lumina si opusul acesteia intunericul; fericirea coexista cu nefericirea. Viata se desfasoara pe un segment energetic si moartea este pe celalat segment. “Toate isi au timpul lor si fiecare lucru se sub soare isi are ceasul lui”, Ecl.3:1. Avem si noi catedrala noastra, strabunii nostrii, grijile, trairile, investitiile, legile, zestrea noastra genetica si ancestrala, resursele oferinte-n DAR de Creatorul a toate cate sunt stiute si nestiute, vazute si nevazute, detectabile si de nedectat, rostul nostru pe fata Terrei, intre Cer si Pamant, timpuri, spatii, dimensiuni multiple… am avut ocazia sa vizitez catedrala Notre-Dame…la catedrala Mantuirii Neamului inca n-am avut ocazia… un paradox; niciodata nu-i prea tarziu…
De Inaltare ce ne mai asteapta?
in momentul in care am luat la cunostinta de catastrofa, gandul m-a dus instantaneu la o “preparatie” identica cu cea de la Colectiv, specifica tehnicilor piromane, ritualurilor cu flacari, declansare dupa ora de inchidere-circumstanta luata in calcul tocmai pt a abate atentia de la tehnica folosita si a induce catre piste multiple… faptu-i consumat, partial, atata vreme cat fatada si cele doua turnuri (gemene) au fost mentinute in semn de avertisment, vreun alt mesaj, operatiune, interventie de alta natura…’om trai si ‘om vedea…
… bucata de tencuiala zugravind un ochi in mijlocul unui triunghi? Am vazut pe multe biserici ochiul atoatevazator in triunghi simbolul Treimei…
Dam slava lui Dumnezeu pentru toate.
Biserica construita in timp de sase ani 1843-1849, cu hram intr-o zi cu cifra sase, cod postal incepand cu litera sase, monument istoric inregistrat sub nr. de cod 04BO119, o frumusete, vitralii, ochiul atoatevazator incadrat in triunghi, la intrare, loc vizibil.