E foarte important că guvernul Bolojan are curajul să ia măsuri de descurajare a natalității, precum tăierea asigurării medicale pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului. De ce?
1. Din punct de vedere financiar – și ăsta e singurul punct de vedere care contează cu adevărat – nașterea și mai ales creșterea unui copil sunt complet nerentabile. Succint spus, e genul de decizie care duce la creșterea deficitului, pentru că un copil presupune foarte multe cheltuieli din fonduri publice, directe (grădiniță, școală, îngrijire medicală etc.) și indirecte (concedii pentru părinți și, până recent, cheltuiala cu asigurarea medicală a mamei/tatălui). Plus că-i deconcentrează pe părinți de la muncă și crează neplăceri & disconfort angajatorului.
2. Actuala legislație a muncii, puternic influențată de idei socialiste, face ca perioada de la naștere și până la transformarea în forță de muncă (resursă umană) a unui individ să fie foarte lungă. Mai exact, abia după 16 ani o persoană umană poate fi angajată legal. Timp în care consumă, cheltuie resurse publice, fără să producă nimic. Astfel că, e mult mai rentabil să se importe forță de muncă din alte țări. Preferabil din Asia de Sud Est, pentru că ăia, așa cum zicea în 2018 domnul vice-premier Anastasiu, „sunt născuți să servească”. Mai mult, forța de muncă din astfel de țări – să le zicem oameni, totuși. în fond suntem în lumea civilizată – nu e doar mult mai ieftină, ci și mult mai docilă, mai vulnerabilă tocmai prin statutul de migranți.
3. Tot din punct de vedere financiar, statul face astfel economii considerabile, necheltuind pe asigurări pentru mame fondurile colectate tocmai de la ele în perioada de muncă anterioară nașterii. După cum ar trebui să știți, indemnizația de creștere a copilului nu poate fi primită de cineva care nu a contribuit minim 1 an înainte.
4. Din punct de vedere eugenic – o astfel de măsură afectează în primul rând mamele cu venituri mici, nu pe cele cu venituri cât de cât, care oricum nu se bazează foarte mult pe asigurarea de stat. Astfel de mame – să luăm ca exemplu doamnele care lucrează în fabricile de textile sau în învățământ – se vor gândi de câteva ori înainte să facă un copil. Sau să mai facă unul. În timp, se reduce numărul de copii făcuți de angajații cu venituri mici sau medii, care oricum… dar asta-i altă discuție. Dacă luăm în calcul faptul că pe lângă mame, sunt tăiate asigurările de sănătate pentru alte categorii de cetățeni neproductivi (șomeri, asistați social etc.) dimensiunea eugenică devine mult mai clară.
5. Din punctul de vedere al angajatorului – de asemenea foarte, foarte important – scade riscul de a pierde din forța de muncă activă, dar pe care e obligat să o păstreze angajată în acte. Mai exact, procesul de transformare în mame a forței de muncă va scădea, forța de muncă primind un imbold suplimentar să refuze sau să amâne acest proces atât de nociv pentru business.
6. Din punctul de vedere al bugetului de stat – pe lângă faptul că această măsură scade din cheltuielile publice (punctul 3) și adaugă alte fonduri la stat, descurajarea natalității înseamnă reducerea cheltuielilor sociale (+ a celor cu Educația și Sănătatea) pe termen lung, prin scăderea numărului de cetățeni consumatori de resurse publice și neproductivi (copii). Rămân astfel mai multe fonduri care pot să fie redistribuite sub forma de subvenții și ajutoare de stat către mediul de afaceri.
7. Din punctul de vedere al mamei – nu putem să-l ocolim, suntem în Europa, totuși – deși la prima vedere o astfel de măsură poate fi o sursă de frustrare și nemulțumire, e cât se poate de clar că este în interesul ei, chiar dacă nu înțelege. Sunt convins că bărbații care au luat această decizie (nu s-au găsit femei compentente pentru guvern la PNL, PSD și UDMR) pot să-i explice, dacă e cazul. Revenind, măsura va impulsiona nu doar transformarea deciziei de a avea un copil dintr-un impuls primitiv, specific preponderent populațiilor cu educație financiară precară, într-o decizie rațională, parte din strategia de viață. Astfel, știind că nu poate beneficia de calitatea de asigurat pe perioada concediului de creștere a copilului, o mamă care decide totuși să nu abandoneze ideea de a avea un copil (și astfel să-și abandoneze pentru un timp angajatorul, dar asta e altă discuție) va face calcule financiare mai solide. Poate chiar va înțelege că dacă tot trebuie să plătească pentru asigurare medicală, mai bine investește într-o asigurare privată. O mamă deschisă la minte – și sunt multe astfel de mame chiar și în rândul femeilor cu venituri sub medie – va vedea în această schimbare o oportunitate de a investi mai mult în Sine și în ideea de mamă. De a se perfecționa în acest rol, de a se desprinde de masa nediferențiată a mamelor cu venituri nu foarte mari sau fluctuante, care fac copii fără un plan de viitor bine articulat și care au pretenția ca statul să le dea, pentru simplul fapt că au plătit contribuțiile sociale în perioada în care au lucrat.
8. Așa vor înțelege tot mai mulți români sensul politic al afirmației că e un privilegiu să fi părinte. Și că nu oricine trebuie să fie părinte.
Această măsură curajoasă, la pachet cu altele care vizează reducerea cheltuielilor publice, arată că avem de-a face nu numai cu măsuri tehnice. Avem de-a face cu o viziune despre societate, despre viitorul ei și despre ce categorii de cetățeni contribuabili merită să fie răsplătiți sub diferite forme, din fondurile gestionate de stat. Avem de-a face cu un început de revoluție morală, care reașează societatea și corectează o serie de derapaje socialiste care au sucit mințile multor cetățeni. Prin astfel de măsuri, oamenii vor înțelege mult mai clar ce înseamnă dincolo de registrul metaforic guvernarea unei țări precum un SRL. Așa vor înțelege că, precum un SRL, țara trebuie să facă profit. Și precum într-un SRL, grosul profitului nu se împarte cu toată lumea din SRL.
(n.r. pamflet)
Autor: Valer Simion Cosma
Adauga comentariu