Analize și opinii

Despre omul fericit și drogul Internet

Un studiu realizat în opt ţări, la care au participat şi psihologi şi psihiatri din România, arată că abuzul de Facebook poate duce la deteriorarea sănătăţii mintale, în principal anxietate, stres şi depresia utilizatorilor.
despre omul fericit
Cu aproape 1,4 miliarde de utilizatori în lumea întreagă, reţeaua Facebook a revoluţionat socializarea în era Internetului. Beneficiile acestei reţele sunt numeroase: este un instrument de comunicare, de menţinere a relaţiilor, de exprimare de sine, de schimb de fotografii şi de informaţii personale, o platformă de joc şi de auto-promovare. Dincolo de aceste beneficii, specialiştii atenţionează însă asupra unui efect negativ proeminent al abuzului de Facebook: intruziunea în vieţile noastre, care ne poate da o dependenţă asemănătoare cu cea provocată de un puternic drog, constând în insuficienţă funcţională (neglijarea activităţilor de fiecare zi sau perturbarea concentrării), accesarea compulsivă, automată, a site-ului şi evitarea relaţiilor interpersonale din lumea reală. De altfel, oamenii de ştiinţă susţin că persoanele care au mai multe griji şi sunt mai nesigure din punct de vedere social sunt predispuse la a utiliza mai mult timp reţeaua de socializare.

Dr. Camelia Popa, cercetător la Departamentul de Psihologie al Academiei Române şi la centrul Cinetic al UNATC, coordonator pentru România al acestui proiect, a prezentat în exclusivitate pentru „România Liberă“ primele rezultate ale studiului, care au fost publicate în revista Psychiatry Research şi vor continua să apară în alte jurnale internaţionale de profil.

Adicţia de Facebook a devenit o preocupare constantă a cercetătorilor din întreaga lume. Vom avea o nouă categorie de bolnavi în clinicile de psihiatrie?

Camelia Popa: Tulburarea dependenţei de Internet nu figurează încă în tratatele de psihiatrie (Diagnostic and Statistical Manual of Mintal Disorders sau Clasificarea Internaţională a Maladiilor). Însă, în lumea ştiinţifică au loc dezbateri despre ea, iar cercetătorii i-au atribuit mai multe variante de nume: Internet Addiction Disorder, Facebook & Twitter Addiction Disorder, Tulburarea compulsivă a Internetului, Internetul Patologic, Problematic Internet Use sau Cyber-adicţie. Totodată, între specialişti şi-au făcut loc şi discuţii de nuanţă cu privire la subcategoriile noii tulburări, printre care ar trebui incluse dependenţele de reţelele de socializare, de SMS-uri sau de noile generaţii de telefoane inteligente. Deşi tulburarea nu a fost încă acreditată, în unele ţări au început să apară clinici şi secţii specializate în tratarea ei.

Ce diferenţe există între dependenţa de Internet/Facebook şi alte dependenţe?

C.P: Din punct de vedere psihologic, studiile sugerează că nu există diferenţe. Prin tehnici neuroimagistice de ultimă oră, care au asigurat o scanare a creierului dependenţilor de Internet, s-au descoperit anomalii funcţionale similare cu cele identificate în alte adicţii, cum ar fi toxicomaniile. Ca în toate celelalte adicţii, afectări grave apar la nivelul transportorilor dopaminergici. Pierderea controlului, semnele de retragere din viaţa socială şi profesională, ca şi gândurile obsesive legate de utilizarea Internetului ar fi principalele simptome ale acestei noi dependenţe.

Studiul pe care l-aţi realizat în colaborare cu specialiştii din alte ţări a arătat că abuzul de Facebook deteriorează semnificativ sănătatea mintală a oamenilor. Unele dintre conflictele care se nasc în reţea ar putea avea drept cauză această sănătate psihică precară a utilizatorilor?

C.P: Studiul nostru arată că pentru individul dependent (care petrece mai mult de 5-6 ore pe zi în reţea), plaforma de socializare Facebook poate fi o sursă importantă de conflict. În primul rând, conflictul se naşte în individ, este un conflict cu el însuşi. Dependentul conştientizează faptul că îşi pierde controlul asupra propriei vieţi, că devine incapabil să-şi reducă timpul petrecut pe Facebook. El se retrage din viaţa socială reală, este deranjat de întreruperea comportamentului său adictiv, devine iritabil la solicitările altora, evită comunicarea faţă în faţă şi la telefon, începe să sufere şi să se enerveze numai la gândul că s-ar putea afla în imposibilitatea de a accesa reţeaua. Pe de altă parte, euforia şi excitaţia psihică provocată de Facebook îl determină să fie refractar la sarcinile de serviciu sau şcolare, la solicitările altora. Aşa apare conflictul cu alte activităţi şi cu indivizii din lumea reală (mama, tata, partenerii etc.). Conflictele aprinse din reţea, uneori adevărate războaie, menţionate de către dumneavoastră, au drept cauză nu numai deteriorarea sănătăţii mintale a utilizatorilor, ci şi „amputarea“ comunicării autentice dintre oameni. Din comunicarea pe Facebook lipsesc limbajul corporal, vocea, expresiile faciale. Este o comunicare scurtă şi ambiguă din care fiecare înţelege ce vrea şi de cele mai multe ori înţelege greşit. De aici se nasc interpretările eronate, certurile, suspiciunile, dramele online, injuriile, eliminarea prietenilor indezirabili etc.

Oamenii se îmbolnăvesc în reţea sau unii dintre ei au deja anumite suferinţe psihologice dinaintea înrolării în social media, care le cresc riscul de a deveni dependenţi?

C.P.: Aţi remarcat corect această problemă, care ne preocupă şi pe noi. Constatăm existenţa unui cerc vicios între sănătatea mentală şi consumul problematic de Internet. Indivizii cu anxietate socială şi cei deprimaţi preferă relaţiile virtuale, evitând interacţiunile faţă în faţă. Însă cercetătorii au demonstrat că persoanele care riscă să devină dependente de Internet au o personalitate premorbidă vulnerabilă. Unele dezvoltă şi alte comorbidităţi psihiatrice (tulburări ale impulsului, dependenţe de droguri, tutun, alcool, jocuri de noroc), precum şi tulburări de somn (sunt studiate sindromul disomnie şi efectele privării de somn, ca urmare a excitaţiei psihice prelungite). Alte persoane nu au însă tulburări psihiatrice în antecedente, sunt doar însingurate, nemulţumite de viaţa lor reală, iar reţeaua le oferă ocazia de a interacţiona cu alte persoane asemenea lor. Într-un studiu pe care l-am realizat împreună cu dr. Adela Ciobanu, medic primar psihiatru, directorul medical al spitalului Clinic de psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia“ din Bucureşti, pe adolescenţi dependenţi de Internet şi de reţelele de socializare, am arătat că aceşti tineri au o simptomatologie depresivă clasică, cu emoţii negative, disfuncţionale, cu ideaţie suicidară dominantă, cu senzaţia de scăpare a frâielor propriei vieţi şi de pierdere a minţilor, pe fundalul unor sentimente acute de deznădejde şi inutilitate, al retragerii şi neimplicării în viaţa reală, al oboselii accentuate. Alterarea simţului realităţii a fost semnificativ prezentă.

Ştim că utilizarea Facebook are şi numeroase efecte pozitive, printre care stimularea comunicării între oameni, autopromovarea personală, menţinerea relaţiilor, incluziunea socială a persoanelor izolate şi a vârstnicilor. Care ar fi antidotul pentru dependenţa de Facebook sau cum putem preveni această dependenţă?

C.P.: În opinia mea, sentimentul de fericire subiectivă a individului este cel mai eficient antidot. Omul fericit şi mulţumit îşi poate gestiona corect consumul de Facebook, astfel încât să rămână ancorat în viaţa sa familială, profesională, să aibă satisfacţii preponderent non-virtuale. În cazul copiilor, recomand implicarea acestora de către părinţi şi profesori în activităţi interesante, luarea lor în excursii, trimiterea în tabere, practicarea diverselor sporturi, executarea diverselor sarcini şi chiar joaca în faţa blocului. Uitarea copilului în faţa calculatorului sau a tabletei pe motiv că „e cuminte şi nu mă deranjează“ poate aduce probleme mari pentru acesta – suferinţe psihologice, inhibarea creativităţii, obezitate, deteriorarea rezultatelor şcolare ş.a.

STATISTICI

Site-urile de socializare, precum Facebook, sunt folosite de 1 din 4 persoane la nivel mondial. În prezent, 71% dintre utilizatorii de internet au un cont pe această platformă de socializare. Cele mai recente stastistici, citate de www.facebrands.ro, arată că în România sunt 8.500.000 de utilizatori de Facebook, cu cea mai mare pondere la grupa de vârstă 25.34 de ani (27%).

În 2012, un studiu american demonstra pentru prima dată că reţeaua de socializare Facebook generează un nivel de dependenţă mai puternic decât dependenţa de sex şi dependenţa de fumat. Cercetătorii au ţinut totuşi să îi liniştească pe internauţi, afirmând că această dependenţă poate fi tratată, prin restabilirea unui echilibru între sistemele cerebrale. Una dintre soluţii este terapia cognitiv-comportamentală, utilizată pentru vindecarea dependenţelor.

Cele mai recente statistici arată că 42% dintre adulţi folosesc mai multe site-uri de socializare. Majoritatea utilizatorilor au sub 30 de ani, deşi numărul utilizatorilor în varsta este în creştere. Aproximativ 45% din utilizatorii de internet cu vârsta de 65 de ani şi peste folosesc reţeaua Facebook, cu o creştere de 10% faţa de 2012.

sursa: romanialibera.ro

Abonează-te la newsletter