După trei ani de investigaţii, autorităţile americane au arestat un executiv al producătorului german de articole sportive Adidas pentru mituirea unor jucători tineri de baschet. Un moment şi un loc nepotrivite pentru încă un scandal de corupţie. Siemens, Daimler, Rheinmetall, crema industriei germane – este lungă istoria scandalurilor de corupţie ale marilor companii nemţeşti.
Iar autorităţile americane nu uită şi nu iartă. Deutsche Bank şi Volkswagen au plătit şi plătesc sume enorme pentru că şi-au minţit investitorii sau clienţii din SUA.
În ceea ce priveşte scandalul Adidas, acesta vine în contextul în care compania încearcă să pătrundă pe piaţa americană, unde concurează cu gigantul local Nike, notează Handelsblatt. Procurorii din New York au anunţat că au arestat zece persoane sub acuzaţii de fapte de corupţie şi fraudă care implică mituirea unor staruri ale baschetului de colegiu. Adidas este în centrul scandalului. Producătorul este acuzat că a mituit baschetbalişti tineri şi antrenori să vină la universităţile pe care le sponsorizează. Investitorii sunt îngrijoraţi, iar aceasta se vede pe burse în scăderea acţiunilor Adidas. Baschetul este o industrie de miliarde de dolari în SUA. Adidas încerca să-şi construiască o poziţie mai puternică pe piaţa americană de peste două decenii. În ultimele trimestre apăruseră şi semnele succesului.
Scandalul Adidas nu este unicul care pătează imaginea lumii germane a sportului. În 2015 influenta revistă Der Spiegel scria că are dovezi că Germania şi-a „cumpărat“ cu bani de la un fost executiv al Adidas dreptul de a găzdui Cupa Mondială de Fotbal 2006 prin mituirea membrilor comitetului executiv al Fifa Asia. Executivul în cauză, francezul Robert Louis-Dreyfus, ar fi obţinut banii prin împrumuturi.
2015 a fost un an de foc în ceea ce priveşte scandalurile de corupţie în care sunt implicate companiile nemţeşti. În acel an s-a scris mult despre cum Siemens, Daimler şi Rheinmetall sunt vinovate de infracţiuni de corupţie în Grecia, o ţară pe care Berlinul a criticat-o sever pentru lipsa de control fiscal. Siemens a fost acuzată că a „uns“ diferiţi oficiali greci pentru câştigarea unuia dintre cele mai bănoase contracte, modernizarea vastei reţele de telefonie a Greciei, la sfârşitul anilor 1990.
Oficiali din sistemul judiciar grecesc au calculat că în total Siemens a cheltuit 70 de milioane de euro ca mită în Grecia. Ancheta judecătorească a implicat la un moment dat 19 foşti executivi ai grupului german. Cazul încă nu a fost închis. Surse din cadrul Siemens spuneau prin 2008 că grupul avea un buget anual pentru mită de 40-50 de milioane de dolari. Atunci, gigantul industrial a acceptat să plătească suma record de 1,6 miliarde de dolari autorităţilor americane şi europene pentru retragerea acuzaţiilor că mita era o practică comună pentru câştigarea contractelor cu guvernele. Autorităţile americane susţineau că Siemens a plătit ca mită 1,4 miliarde de dolari oficialilor guvernamentali din Asia, Africa, Europa, Orientul Mijlociu şi America de Sud. Unul dintre oficialii de top mituiţi este preşedintele Argentinei Carlos Menem, care ar fi primit în 1998 şi 1999 cel putin 2,6 milioane de dolari. Pentru producătorul auto german Daimler, justiţia grecească a deschis în 2015 o investigaţie sub suspiciunea de fapte de corupţie pentru obţinerea unui contract de 100 de milioane de euro pentru vehicule militare. Krauss Maffei Wegmann, producătorul tancului german Leopard, a fost inclus şi el în anchetă. Contractorul Rheinmetall a fost în 2012 amendat cu 37 de milioane de euro de o instanţă germană într-un caz de corupţie privind vânzarea sistemului său de apărare antirachetă pentru 150 de milioane de euro. Iar doi foşti manageri ai furnizorului de servicii industriale Ferrostaal au fost condamnaţi în luna martie a acelui an pentru plăţi dubioase în scopul câştigării unei comenzi greceşti pentru submarine. Compania a fost amendată cu 140 de milioane de euro, potrivit AFP. Siemens are antecedente şi în SUA.
Compania a recunoscut că a folosit un sistem extins de mite pentru a-şi atinge ţintele de afaceri, ceea ce a dus la un acord de plată de 1,3 miliarde de dolari cu autorităţile americane în 2008 şi la costuri totale pentru companie de 2,5 miliarde de euro.
Daimler a plătit în SUA 185 de milioane de dolari pentru ca procurorii să-şi retragă acuzaţii de fapte care încalcă codul numit American Foreign Corrupt Practices Act când a încercat să câştige contracte guvernamentale în 22 de state în perioada 1998-2008.
Un grup de supraveghere a corupţiei a remarcat că „la Siemens, mita este ceva obişnuit“. În 2007 procurorii din Nuremburg au percheziţionat birourile Siemens într-un caz în care compania era suspectată că a mascat şpăgi sub plata unor servicii care nu au fost furnizate niciodată. Procurorii au descins şi la sedii ale Daimler, BMW şi Volkswagen. „Globalizarea a devenit un motor pentru corupţie în Germania“, remarca în acel an Wolfgang Schaupensteiner, un procuror din Frankfurt specializat în infracţiuni financiare.
Succesul financiar înseamnă mai multă corupţie, a spus el pentru The New York Times.
În America, cele mai răsunătoare scandaluri în care sunt implicate companii germane sunt cele ale Deutsche Bank şi VW. Deutsche a acceptat în decembrie anul trecut să plătească 7,2 miliarde de dolari (după ce autorităţile au cerut o amendă record de 14 miliarde de dolari) pentru ca procurorii să închidă o investigaţie în care cea mai mare bancă germană era acuzată că şi-a înşelat investitorii în privinţa unor instrumente financiare bazate pe ipoteci.
În ianuarie Deutsche Bank a fost amendată din nou de autorităţile americane, cu 425 de milioane de dolari, din cauza unei scheme de spălare de bani în care au fost implicate divizii din Moscova, Londra şi New York.
În primăvară, Deutsche a acceptat să plătească 41 de milioane de dolari într-un caz în care Rezerva Federală americană a acuzat banca germană că nu a luat suficiente măsuri pentru a preveni spălarea de bani.
În 2015, tot în SUA, a izbucnit scandalul Dieselgate după ce s-a descoperit că VW şi-a dotat motoarele cu dispozitive care manipulează emisiile toxice, făcându-le ca în teste să fie mai mici decât în condiţii de drum. VW plăteşte şi acum în acest scandal care s-a extins nu doar la producători auto germani ci şi la alţi fabricanţi de top europeni.
Revista Spiegel a mai aruncat o bombă în februarie cu acuzaţii că marii producători auto germani au format un cartel încă din anii 1990 în chestiuni precum tehnică, furnizori şi costuri. Acesta ar fi unul dintre cele mai mari carteluri din istoria Germaniei.
Recent, şapte companii, printre care producătorul german de software SAP, au fost acuzate de fapte de corupţie pentru câştigarea unor contracte guvernamentale în Africa de Sud. Scandalul a pornit de la ancheta unui grup de jurnalism de investigaţie. Dieselgate a pornit de la teste efectuate, printre alţii, de un grup de cercetători universitari.
Autor: Bogdan Cojocaru
Sursa: Ziarul Financiar
Adauga comentariu