Dan Stoica: Planeta penibilului

Când un actor amator joacă prost rolul nu-i un capăt de lume. Asta poate, asta face.
Dar când toți politicienii, militarii, jurnaliștii, influencerii ș.a.m.d se transformă în papagalii unor afirmații absurde nu pot decât să mă întreb statistic: câți au fost păcăliți, câți s-au păcălit singuri, câți sunt cinstiți dar ticăloși.
Văd generali, amirali, „cadre militare cu experiență” repetând ca niște flașnete cum va câștiga vestul îmbrăcat în Ucraina războiul cu Rusia. Atenție, războiul e deja pierdut.
Dacă în primele săptămâni mai era de înțeles pentru că nu știau cu cine au de a face, acum, după 10 luni Armata rusă a ieșit din hibernare și de sub acoperire. Cum naiba mai poți să îți cureți pușca și să spui prostii (dacă nu știți anecdota, v-o spun altă dată)
Vestul nu are nici armele, nici structura industrială să poată duce războiul cu un colos militar.
Nu are nici sufletul. Nu are decât gura și eventual niște bani care valorează cam cât vorbele goale împrăștiate de diplomații penibilului la liber din vest.
Nu știu de ce ne facem de rușine (tot în vest sunt, trăiesc și respir) și nu ne băgăm cu capul în apă rece și ne punem să tăcem înainte de a mai vorbi gura fără noi.
Militar Rusia are și puterea dar și experiența militară a victoriilor. Vestul are un șir de înfrângeri impresionant pe câmpul de luptă care nu l-au învățat nimic.
Rusia nu e nici Afganistanul și nici Vietnamul și chiar dacă acum (printr-o șiretenie excelentă, recunosc) se luptă cu frații lor ucrainieni, asta nu înseamnă că nu vor merge până la capăt.
Și aveți grijă când spuneți numele președintelui rus, el nu e o persoană este numele care tot mai mult devine sinonim cu o cultură, cu un popor cu sute de milioane de ruși, cu miliarde de oameni care locuiesc pe pământ și care s-au cam săturat de minciunile de doi bani ale vestului.
Autor: Dan Stoica