Analize și opinii

Dan Diaconu: Flash

Începe să devină transparentă tactica rusească în Ucraina. E clar că avem de-a face cu un antrenament „hard” în ceea ce priveşte lupta la sol, adică fix zona aceea în care armatele NATO n-au niciun pic de experienţă. A bombarda e simplu, mai greu e să iei în stăpânire. Iar aici e o întreagă ştiinţă: mături cu artileria partea militară grosieră după care vii în spate cu organizarea. Poate vi se va părea ciudat, dar important nu e să distrugi teritoriu, ci să-l stăpâneşti. Cam asta se exersează acum acolo la toate nivelele.
În ceea ce priveşte prima linie, avem o altă mostră de tactică militară. Armata Rusiei copleşeşte prin puterea de foc. Intrarea în joc a HIMARS-urilor americane şi a Phz2000-urilor germane a avut un rol de provocare constructivă(ştiu că sună ca naiba, dar sper să se înţeleagă) a armatei ruse. În ciuda acestor arme pe care cei din NATO le consideră „reginele câmpului de luptă”, de câştigat – din punctul de vedere al puterii de foc – tot artileria rusă câştigă. Interesante însă sunt concluziile care pot fi trase la faţa locului.
Surse din zonă transmit că Phz2000 şi-au arătat deja limitele pe câmpul de luptă. De exemplu se raportează defecţiuni continue ale sistemului automat de umplere care, în plus, mai e şi ultrasofisticat, fiind extrem de greu de înlocuit fără specialişti ai producătorului. În principal, după câteva salve, Phs2000 trebuie trecut pe banca de rezerve întrucât se blochează.
În ceea ce priveşte HIMARS-urile, e o adevărată poezie. Dacă citeşti presa anglo-saxonă ai impresia că americanii au dus o armă acolo un vârf absolut al tehnicii, ceva ce n-a mai văzut planeta. Realitatea însă este aceea că ruşii au mai multe sisteme nu doar similare, ci şi segmentate, astfel încât pot reacţiona în funcţie de situaţie. Culmea, ating performanţe similare cu tehnică sovietică. Dacă însă punem în prim plan Tornado-S, atunci treaba se schimbă întrucât este mult superior HIMARS la absolut toate capitolele.
Adevărata provocare pentru ruşi vine la capitolul drone de luptă unde sunt deficitari. Însă, informaţiile recente vorbesc despre o întreagă flotă de drone pe care ruşii vor să o testeze în acest război. Industria de armament rusească a primit comanda producerii unui întreg ecosistem de drone capabile să preia diverse sarcini pe care să le execute precis. Rămâne de văzut dacă ceva prototipuri îşi vor face apariţia în Ucraina.
*
Turcia a reuşit să facă un avans considerabil în ceea ce priveşte producţia de rame. Industria sa de armament este una de invidiat, progresele fiind efectiv de neimaginat. Erdogan a reuşit să-şi poziţioneze ţara pe unul dintre primele locuri la nivel mondial în domeniul militar, fapt care era de neimaginat în urmă cu douăzeci de ani. În lume sunt doar câteva ţări autosuficiente din punct de vedere militar, iar Turcia este una dintre ele.
Probabil vă sunt cunoscute dronele Baykar, însă industria militară turcă înseamnă mult mai mult de-atât. Turcii produc propriile vehicule blindate(tancul de luptă Altay), propriile elicoptere(Atak), avioane de antrenament(Hürkuş), dar şi propriul satelit – Göktürk, ajuns la versiunea 2 şi produs cu 80% dintre materiale de pe piaţa internă, în timp ce software-ul este 100% turcesc! De asemenea, este remarcabilă şi dezvoltarea în zona marină unde au proiectul MİLGEM – dezvoltarea de nave moderne de război – dar şi propriul portavion, aflat în construcţie!
Industria militară turcă demonstrează ceea ce poate face o ţară atunci când are conducători locali, fără sforicele externe!
*
Fără legăură cu zona militară, dar din acelaşi registru al atacului globalist asupra lumii normale, avem o veste interesantă din Italia, unde o instanţă a dispus analize independente de laborator ale vaccinurilor cu ARN mesager.
Este vorba de tribunalul din Pesaro care a desemnat un expert independent să facă o analiză amănunţită a vaccinurilor experimentale(devenite obligatorii în Italia) şi-n urma căreia să facă o listă cu proteinele conţinute de vaccinuri şi dacă acestea sunt periculoase pentru om.
Italia este, după Uruguay, a doua ţară din lume în care o instanţă dispune o asemenea analiză. Analiza va începe în septembrie. Cu toate că ar putea fi o bombă, rămân rezervat fiindu-mi foarte greu să înţeleg cum ar putea un simplu expert să rezolve o problemă atât de complexă.
Autor: Dan Diaconu