Analize și opinii

Cum se mai spală bani în România

Suspecţii infracţiunilor de spălare a banilor şi-au îmbunătăţit constant modul de operare în ultimii ani, ajungând să aibă aport la capitalul unor societăţi din România, pentru ca mai apoi să-l retragă, susţinând că vor face investiţii mult mai profitabile în alte state.
“România este o ţară de tranzit pentru astfel de «oameni de afaceri». În ultima perioadă am primit semnale privind tendinţele de atragere a capitalurilor, de concentrare a acestora în ţara noastră, pentru ca mai apoi să fie externalizate. Practic, banii sunt introduşi în ţară ca aport la capital al unei societăţi din afara ţării, apoi transferaţi între două, trei societăţi din România, pentru ca ulterior să părăsească ţara sub motivul obţinerii unor alte profituri. Există reţele infracţionale în vestul Europei care aleg astfel să-şi repatrieze veniturile obţinute pe cale frauduloasă”, a declarat Adrian Cucu, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

Altfel spus, pe fondul crizei financiare şi economice, capitalurile migrează, tranzitând ţara noastră uneori doar în scopul “albirii” banilor investitorilor străini.
Întrebat dacă sunt suspecte doar tranzacţiile mai mari de 15.000 de euro, preşedintele Oficiului a explicat că acestea nu înseamnă neapărat o faptă de spălare a banilor, “pentru că există în România mulţi oameni de afaceri care aleg să-şi gestioneze singuri fondurile, depunând, retrăgând sau transferând banii, uneori chiar şi cu pierderi, doar din dorinţa de a le fi mai bine”.
“Există situaţii când transferul unei sume de 14.999 euro sau chiar mai mică poate atrage atenţia Oficiului. Nimeni nu este dinainte suspect şi nu se fac raportări, decât în baza unor indicii temeinice”, a mai spus Cucu.

Profilul suspectului: tânăr, inteligent şi bine instruit

Potrivit şefului ONPCSB, faptele de natură infracţională legate de spălarea banilor sunt înfăptuite, de obicei de persoane tinere, de sex masculin, inteligente şi bine instruite, care construiesc o reţea infracţională bine pusă la punct, pornind de la cei care racolează victimele, până la naivii care efectuează transferurile.
“Printre formele de manifestare ale infracţiunii de spălare a banilor se numără retragerile masive în numerar, fără o justificare concretă. Practic, se retrage profitul obţinut de o societate şi se redirecţionează către o altă firmă, de obicei fantomă, de unde sunt iarăşi retraşi de către o persoană cu instruire sumară şi restituiţi celui care i-au plătit un comision infim pentru realizarea acestei operaţiuni. Există foarte multe situaţii de transferuri externe nejustificate de către persoane care nu au posibilitatea materială de a face astfel de operaţiuni”, a mai spus Adrian Cucu.

Principalele tipologii de spălare a banilor

Principalele forme sub care s-au spălat anul trecut banii sunt retragerea în numerar, folosirea firmelor-fantomă, precum şi exportul ilicit de valută.
În cazul retragerii masive de numerar din sistemul financiar, informaţiile privind două grupări infracţionale au fost trimise la Parchet în cazul unor societăţi-fantomă alimentate din exterior cu importante sume de bani, sume de 1,3 – 1,4 mil. euro fiind retrase apoi succesiv.
Într-un alt caz, persoane fizice, “angajate” ale unei companii nerezidente în ţara noastră, au transferat, prin două tranzacţii, 1,2 mil. euro, sumă care nu putea fi sub nicio formă justificată de salariul lor.
Un alt caz instrumentat de ONPCSB este cel al două societăţi comerciale, înfiinţate la sfârşitul anului 2010, care şi-au deschis imediat conturi pentru a primi, în repetate rânduri, sume care depăşeau 1 mil. euro. La sfârşitul lunii martie 2011, banii au părăsit România prin intermediul unor persoane.

În 2011, Oficiul a suspendat de la tranzacţionare peste 5 mil. euro

Activitatea depusă anul trecut de analiştii financiari ai Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a fost mai mult decât fructuoasă, în cazul a patru rapoarte de tranzacţii suspecte, în valoare de peste 5 mil. euro, instituindu-se sechestru pe aproape toată suma blocată de Oficiu. În 2011, Oficiul a primit 3.014 rapoarte de tranzacţii suspecte, în 4 dintre acestea plenul hotărând suspendarea de la tranzacţionare a mai multor sume, în cuantum de 5.102.128 euro. Măsura a fost urmată de instituirea sechestrului de către unităţile de Parchet pentru 5.012.128 euro, reprezentând 98,2% din suma blocată de Oficiu.
70% dintre rechizitoriile privind infracţiunile de spălare a banilor întocmite anul trecut de Parchete “au avut la bază informaţii primite de la ONPCSB”.

Afrodita Cicovschi
sursa: curierulnational.ro

Abonează-te la newsletter