Și totuși…nu văd în stradă niciun “Uniți salvăm”. Că așa se lăudau conservele useriste, cum că pe ei nu i-a scos în stradă niciun ong, nu au acționat la semnal la Roșia Montană. Că ei cu civismul, ecologia, pasiunea profundă de Românica și de valorile ei, că ei cu durerea de ecosisteme, că ei cu Salvarea la Planetzi și cu lăsarea moștenire la copiii copiilor noștri pe model Delavrancea “Apus de soare”. Că așa s-a născut usereaua, din sângerările ong-iste pentru Roșia (și marmota care făcuse partidul în creuzetul serviciilor învelea discursul în staniol).
Și totuși…nu vad la profilul ălora cu steagul bicolor nimic de genul “Je suis Delta Dunării”, “Jos labele de pe Deltă!”, “M*** Slava”, “Salvați ecosistemul”, “#șîeusuntbîstroe, “Mie îmi pasă”, “Bîstroe nu se votează!”
Și totuși…nu văd entitățile bipede de felul lui cernea și goțiu tavalindu-se în chinuri după pelicani, lișițe, după bizam și hermelină, nu îi văd legandu-se cu lanțuri de stuf.
Și totuși…nu văd niciun bizon ecofascist, de felul nebulos al ălora convinși că făsuiul și râgâitul distrug Terra, să iasă în stradă.
Și totuși… nasol moment pentru toate amibele și paramecii enumerați mai sus: să fii prins între sloganul slavei și distrugerea țării tale…Sau, mai bine spus, între prostia ta genetică, încrustată adânc în ADN și prostia îngurgitată de la alții, pe neamestecate. Între ciocanul validării sociale gregare și nicovala propriei platitudini morale, educaționale, culturale și cognitive.
Cum ar zice Toma Alimoș: “Măi, draga-m-aș și n-am cui, / Draga-m-aș în Delta lui!”
Autor: Cosmin Dragoste
Adauga comentariu