Analize și opinii

Cornel Nistorescu: „Un dezastru patronat și protejat de președintele Iohannis”

Nu ne ajunge că ridiculizăm democrația, economia de piață și libertățile cetățenești. Vrem mai mult! Ridiculizăm și concepte. Mai nou, o grupă de pîrîți într-ale politicii și ale educației a devenit umplutură și carne de tun pentru ridiculizarea ideei de dezbatere. Pentru că președintele Iohannis s-a întors din vacanță, pentru că școala românească este într-o derută cumplită și pentru că „România educată” se mucegăiește în sertare, Klaus Iohannis și-a împuns consilierii cu sula aroganței sale și le-a cerut un eveniment în care să se vadă bine. Cum? Cu ”România educată” pe buzele unse de wurst și mirosind a varză murată, cu televiziuni și invitați străini, cu transmisii în direct și cu preocupări de anvergură pentru viitorul planetei.

Așa s-a derulat la Cotroceni cea mai ridicolă dezbatere din istorie. Un fel de caricatură, de sclifoseală protocolară, de prefăcătorie prostească, deschisă cu imnul țării noastre și cu brațele pe piept, în care și președintele și premierul au citit chinuit două texte scrise de agramații din subordine. Cu Sparanghel Vodă și cu Nicolae Ciucă pe post de boier decorativ care ascultă slujba de tămîiere și cu o umplutură așezată pe trei rînduri în care elevii n-au încăput decît în proiecții, am fost serviți cu cea mai adormită, prefăcută și de Radio Erevan dezbatere. Un fel de Congresul IX desfășurat în cancelaria palatului. Atîta doar că Bulă nu a pus întrebări! Cît despre echipa de specialiști de la Cotroceni, ieșită la raport cu un raport, nu am reținut decît frica, slugărnicia și sărăcia de idei. Am înțeles că la Cotroceni funcționează un fel de laborator pentru cercetarea și proiectarea educației în care se cîrpește continuu la promisiunea președintelui numită „România Educată”. Și unde se lucrează numai în cercul închis al lui „Să trăiți, domnule președinte!”.

Un dezastru patronat și protejat de președintele Iohannis

Pentru ce și-a dorit președintele reprezentanți străini, televiziuni și experți? Ca să ne arate ce gînduri chinuite îi trec prin minte cînd merge cu bicicleta prin cartier, cînd este dus ca sfintele moaște prin defileul Văii Oltului spre nevastă sau cînd alunecă pe schiuri pe la Păltiniș? Discursul său este suma și media perfectă a gîndirii sale și a echipei care îl secondeză la Cotroceni. O asemenea inundație de locuri comune și de banalități n-au mai cunoscut nici palatul Cotroceni și nici România. Ca să nu fiți văduviți de emanațiile scăfîrliilor închise îndărătul zidurilor de la Cotroceni și pentru a înțelege la ce se gîndea „umplutura” (plombele) din sala „dezbaterii” de la palat, reproducem producția intelectuală citită cu greu de președinte și difuzată în ideea unui nou „fă-te că lucrezi!”

Întâi de toate, mă bucur să văd cât de dornici sunt copiii pe care tocmai i-am ascultat cu toții să avem, în sfârșit, și în sistemul românesc de învățământ cursuri dedicate schimbărilor climatice și mediului. Îi felicit pentru implicare și îi îndemn să nu își piardă entuziasmul!

Educația, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de Președinte. Sunt domenii esențiale, asupra cărora decidenții politici încă se apleacă prea puțin și, tocmai de aceea, am organizat la nivelul Administrației Prezidențiale grupuri de lucru, grupuri de reflecție, care să producă o serie de propuneri concrete.

Un astfel de demers a fost cel finalizat prin elaborarea Proiectului „România Educată”, care, prin sumele record obținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, capătă în sfârșit și alocare financiară pentru a putea fi pus în practică.

În continuarea Proiectului „România Educată”, am decis ca, pe parcursul anului 2021, la nivelul Administrației Prezidențiale să funcționeze și un grup de lucru pe tema educației privind schimbările climatice și mediul.

Prezentăm astăzi rezultatele discuțiilor din cadrul acestui grup, sub forma unui raport pe care îl supunem dezbaterii publice.

Educația este unul dintre pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice, întrucât educația determină modificarea comportamentului uman, în sensul unei mai mari responsabilități pentru protejarea naturii și a viitorului întregii societăți.

Raportul lansat astăzi semnalează o serie de probleme, dar prezintă și soluții, atât pentru a lărgi accesul la educația privind protecția mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât și pentru fundamentarea unei infrastructuri școlare verzi. Ceea ce ne dorim însă, mai mult decât orice, este să deschidem drumul spre o schimbare de mentalitate.

Mulțumesc membrilor grupului de lucru pentru dedicarea lor și mulțumesc, totodată, tuturor celor care, în săptămânile următoare, se vor implica într-un mod constructiv în cadrul dezbaterii publice. Am convingerea că, la nivelul societății, există și alți actori care pot contribui la punerea în practică în cea mai bună formă a propunerilor noastre.

Cu toții ne dorim un mediu curat, fără deșeuri la tot pasul.

Cu toții ne dorim să nu ne fie pusă în pericol sănătatea și să fim feriți de efectele devastatoare ale fenomenelor meteo extreme.

Putem reuși asta prin politici publice adecvate, prin instituții care funcționează și care aplică legea, dar, mai ales, prin acțiunile individuale ale fiecăruia dintre noi. 

De aceea, protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice nu se pot realiza fără un parteneriat între instituții și cetățeni. Acest parteneriat dă rezultate dacă se bazează pe combaterea fake news-urilor și pe orientarea asupra unei corecte informări cu privire la problemele de mediu și la cele privind schimbările climatice.

În educația privind schimbările climatice și mediul la nivel preuniversitar, este esențial să ne centrăm pe beneficiarul primar al actului educațional – evident, elevul. Modelul propus de raportul lansat astăzi vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicații, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generații formate din  veritabili digitali nativi.

În același timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să învețe despre natură în natură, să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitate în școli sustenabile și să conștientizeze importanța protecției mediului prin activități practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător.

Școlile în care învață elevii noștri trebuie să devină ele însele exemple de bune practici în materie de sustenabilitate, pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protejare a mediului.

Beneficiile unei infrastructuri educaționale verzi sunt incontestabile, dovedite științific, de la crearea unui mediu mult mai adecvat dezvoltării copiilor, până la creșterea calității învățării și a performanței școlare.

Educația privind schimbările climatice și mediul nu poate fi un efort solitar. Succesul unei astfel de inițiative depinde de implicarea unui număr cât mai mare de actori diferiți: instituții centrale, autorități locale, profesori, ONG-uri, părinți, comunități, companii, mass-media etc.

Prin urmare, îi îndemn pe toți acești actori să participe activ la implementarea măsurilor care cresc accesul la educația privind schimbările climatice și mediul. Inițiativele bune trebuie extinse la nivel național, astfel încât toți elevii să beneficieze de acest tip de educație, indiferent de mediul din care provin sau de școala unde învață.

Am deplină încredere că Guvernul va aborda cu toată deschiderea și responsabilitatea realizarea acestui obiectiv național prioritar, în strâns parteneriat cu mediul asociativ, cu cel privat, dar și cu reprezentanții tinerilor, care ne-au demonstrat în ultimii ani că sunt în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice.

Îmi doresc în etapa următoare să amplificăm și la nivel internațional cooperarea în materie de educație privind aceste teme.

Sunt convins că România va găsi mulți parteneri, pentru că niciun stat nu este ocolit de efectele degradării mediului și ale schimbărilor climatice, iar educația este un instrument important în contracararea acestora.

Vă invit, așadar, să lucrăm împreună pentru o Românie educată, sănătoasă și sustenabilă.

Vă mulțumesc și vă doresc în continuare discuții cât mai interesante!”

Textul de mai sus rămîne în arhive pentru a proba în istoria epocii cum se poate falsifica și caricaturiza la nivel prezidențial ideea unei dezbateri publice.

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: cotidianul.ro

Abonează-te la newsletter