Constantin Gheorghe: „Așa este condusă și economia României: nimic pentru oameni!”

Economie de piață. Un prieten de-al fratelui meu avea o firmă de montat instalații, inclusiv, și mai ales, aparate de aer condiționat. A tras obloanele. De ce? I-au plecat afară cei mai buni oameni, pregătiți, cu experiență. Pentru că nu a știut să-i fidelizeze. I-a plătit așa cum plătește ”antreprenorul” român: de rahat. Și-a distrus afacerea, pentru că a ales să-și maximizeze profitul așa. Acum plua profit!

Vi se pare cunoscut? Așa este condusă și economia României: nimic pentru oameni! Salariul decent este necunoscut în România. Să nu-mi dați exemplu IT, că vă rad din listă! E și acolo o mizerie, care o să explodeze curând! Noroc cu pandemia și limitarea liberei circulații a forței de muncă, altminteri era tot o jelanie și în IT!

Cum să nu-ți formezi, tu, firmă privată, personalul? Cum dai un ditamai trenul, de cel puțin un milion de euro, fără încărcătură(deși locomotiva, chiar și hărtănită, e mai mult!) unui idiot de 21 de ani, și pilit, pe deasupra?! Cum să ai șef la CFR Călători un bou precum Vizante, sau cum l-o chema, pe care să-l doară în cur de obiectul muncii sale: transportul de pasageri! Ăsta a dovedit că-și urăște maxim clienții! Altminteri gândire de corporatist!

România este în plin haos! Economic și administrativ! S-au rupt toate lanțurile de decizie, orice comunicare între instituții. Când am spus că statul român s-a feudalizat eram optimist! Și când șeful de instituție se poartă ca un feudal, acțiunea sa se rezumă la abuzul de putere. Să-și umilească subordonații, și atât. Un feudal, pe vremea lui, își administra feuda! Și-o administra, nu aducea ”city manager”! Și-o cunoștea. Știa ce nevoi are! Selecționa oamenii care-i puteau fi de folos! Organiza spațiul feudei. Și, da, așa și doar așa veneau și banii! Pe termen lung. Că dacă era să-și jefuiască vreun vecin, mai devreme sau mai târziu și-o lua! Și știa că dacă pune biciul pe supuși, o luau și ăia la picior, către orașele în afirmare, unde trăiau mai bine, câștigau mai bine, erau liberi. Alternative există mereu!

Azi l-am văzut pe Cîțu pentru întâia oară copleșit de misiunea sa. Cineva i-a arătat sigur o pisică. A încercat să braveze. Nu i-a reușit. Vine plata pentru aroganță, incompetență și ticăloșie. Întotdeauna vine! Sub diverse forme, dar vine! Sper că ăla care i-a prezentat onor mâțe i-a spus: ”Bă! vezi că situația de acum este similară cu aia din 1989. Îți place cu elicopterul?” Faptul că lumea e calmă e doar o aparență. Pare că e veselie. Nu e! În septembrie 1989 eram cu fiu-meu și cu ai meu la Olănești, la sindicate. Nu părea nimeni revoluționar pe acolo. O berică, o plimbărică, una-alta. Era și atunci scump, dar nu conta! Eram în concediu, nu? Iar concediul este sfânt! Știți ce s-a