Redresarea economiei mondiale este mai rapidă decât s-a anticipat, afirmă FMI. Volatilitatea pieţelor financiare denotă însă importante provocări care încă se menţin. Cea mai neliniştitoare este criza bugetară şi a datoriilor publice din Europa. Iar bătălia pentru a ieşi dintr-un asemenea impas devine tot mai dură. Dacă până ieri se spunea că planul de austeritate anunţat de Germania este fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, de 24 de ore, în prima linie a frontului s-a instalat cura de austeritate “istorică” a Marii Britanii, ţară cu cel mai mare deficit public din G20 (11% din PIB), care a dus-o într-o “situaţie vecină cu catastrofa”, după presa londoneză.
Măsurile de austeritate, la care au recurs toate ţările din Uniunea Europeană, vor avea un impact economic negativ, de care a ţinut seama şi Banca Centrală Europeană, care şi-a revizuit în jos previziunile de creştere pentru 2011 în zona euro, de la 1,5 la 1,2%. Dar jandarmul monedei unice consideră că fără ajustări bugetare profunde nu se poate reveni la o creştere economică sănătoasă. Ţările din G20, organism ce grupează cele mai puternice state dezvoltate şi în dezvoltare, care se vor întâlni la nivel înalt în weekend, la Toronto, au însă abordări adverse în ce priveşte strategia de ieşire din criză. În timp ce europenii consideră că trebuie să se apese cât mai tare pe frâna austerităţii, americanii îndeamnă să nu se ia piciorul de pe acceleraţia creşterii. Washington justifică imboldul său prin aceea că, în perioade de criză, americanii economisesc tot mai mult din veniturile lor, iar reducerea cererii SUA trebuie compensată prin sporirea consumului altor state, pentru a nu se sufoca fragila relansare economică mondială.
Deşi felul în care este concepută ieşirea din criză, de o parte şi de alta a Atlanticului, este diferit, problema unui mai bun echilibru între cerere şi ofertă se pune cu acuitate şi în Uniunea Europeană, unde sunt ţări care, predominant, produc şi exportă şi ţări care, tot predominant, consumă şi exportă. De altfel, principala cauză a actualei crize bugetare din Europa este consumul unor ţări cu mult peste propriile posibilităţi. Cât timp marii consumatori nu vor economisi mai mult, iar marii exportatori nu vor consuma mai mult, în Uniunea Europeană nu se va putea ajunge la convergenţă, adică la o situaţie cât de cât echilibrată, care să favorizeze o creştere economică mai stabilă. Altfel spus, este absolut necesar ca furnicile de tipul nemţilor să devină mai greieraşi, iar greieraşii de felul românilor să devină mai furnici.
Ceea ce i-a adus pe români în actuala situaţie nefericită este tocmai faptul că au consumat peste cât au produs. Iar depăşirea actualului pas nu se poate realiza decât prin revenirea la un echilibru relativ între cerere şi ofertă. Salariile bugetarilor şi pensiile, care şi neciuntite de măsurile de austeritate sunt printre cele mai mici din Europa, nu pot fi aduse însă la un nivel decent decât dacă se va consuma mai puţin şi se va investi mai mult. Numai dacă vom avea autostrăzi, pensiile vor putea asigura un trai decent, spunea guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Într-adevăr, în România nivelul pensiei nu depinde de cât ai cotizat în timpul vieţii active, ci de cât cotizează cei care lucrează acum. Or, investiţiile în economie creează noi locuri de muncă, numărul cotizanţilor creşte, iar la buget vin mai mulţi bani din care se pot mări cu adevărat pensiile. Alte soluţii nu există decât în mintea unor pescuitori în ape tulburi.
Gheoghe CERCELSCU
sursa: gandul.info
Adauga comentariu