Analize și opinii

Căderea şmecherilor

caderea_smecherilorCe au în comun afacerile “băieţilor deştepţi” din sfera energiei electrice şi sfera gazelor naturale? Două dintre asemănările acestor afaceri cu statul sunt deosebit de importante. În ambele cazuri pre­judiciul adus statului se încearcă a fi ascuns într-un labirint format din acte legislative şi aspecte tehnice ce sunt dificil de înţeles pentru cineva care nu a lucrat în sistem. În interiorul “sistemului”, specialiştii care înţeleg modul în care s-a realizat furtul sunt fie cooptaţi în schemele de prejudiciere a statului, fie sunt reduşi la tăcere prin metode destul de dure. Un alt aspect deosebit de important constă în faptul că atât schema practicată de “băieţii deştepţi” din sfera energiei electrice cât şi cea practicată în domeniul gazelor naturale nu ar putea fi operaţională fără complicitatea directă a structurilor statului. Pentru demascarea ambelor scheme a fost nevoie de intervenţia directă a structurilor externe precum FMI şi Co­mi­sia Europeană sau a unor activişti cu afiliere “interesantă” cum ar fi Mark Mobius.

Ştirile recente confirmă ceea ce am scris anterior cu privire la natura exogenă a operaţiunii îndreptate împotriva grupului de “băieţi deştepţi” de la InterAgro, Ministerul Economiei şi Romgaz. Judecând după textul adresei preşedintelui Traian Băsescu prin care se solicită respingerea modificărilor la Legea Gazelor, Co­mi­sia Europeană şi-a manifestat interesul faţă de acţiunile gu­ver­nului şi ANRE care au condus la crearea unei situaţii anormale în piaţa gazelor naturale. Comisia Europeană ştia despre situa­ţia din România încă din 2006, dar până acum activitatea grupului “băieţilor deştepţi” din domeniul gazelor naturale a fost tolerată şi chiar beneficia de o protecţie tacită. După cum se poate ob­ser­va, situaţia s-a schimbat şi protectorii de odinioară au început să stranguleze “caracatiţa” din piaţa gazelor naturale. “Cara­catiţa” se zbate şi încearcă să opună rezistenţă, inclusiv prin mijloace legislative, dar zilele îi sunt numărate.

În ceea ce priveşte “caracatiţa” din sfera energiei electrice, si­tua­­ţia încă nu a ajuns într-o fază atât de avansată din cauza se­cre­tizării contractelor “băieţilor deştepţi”, dar direcţia este ace­eaşi. În curând Jeffrey Franks va veni din nou la Bucureşti şi va face ca viaţa şi activitatea “caracatiţei” din sfera energetică să devină foarte complicată. Reiterăm prognoza noastră conform căreia tandemul Franks & Mobius nu se va opri până la momentul în care toate schemele “băieţilor deştepţi” nu vor fi lichidate.
În cazul InterAgro s-au găsit miniştri care au înaintat note de fundamentare pentru a justifica acordarea de privilegii unor companii private, iar în cazul Energy Holding s-au găsit perso­naje cu importante funcţii în stat care au acordat acestor contracte statutul de “secret de stat”. Se vede clar că anumite structuri ale statului erau excesiv de cooperante, iar altele se aflau în complicitate directă, în timp ce orice intenţie de a bloca aceste scheme păguboase pentru statul român a fost blocată din start. Situaţia s-a schimbat în mod dramatic, iar declaraţia lui Mark Gitenstein referitoare la “rearanjarea scaunelor de pe Titanic”, a fost ultimul avertisment pentru cei implicaţi în aceste afaceri. După această declaraţie a urmat demararea operaţiunii de dezasam­blare a schemelor “băieţilor deştepţi”, operaţiune pe care o ve­dem astăzi în plină desfăşurare.
Se pare că o anumită parte din presa românească şi anumiţi politicieni au primit “ordin pe unitate” să critice vehement aceas­tă operaţiune, invocând vechiul clişeu: “Noi nu ne vindem ţara!”. Conform logicii perverse invocate de aceste personaje, acţiunile demarate de FMI şi Comisia Europeană au ca scop pregătirea opiniei publice pentru privatizarea complexelor energetice şi Romgaz. Lăsând la o parte faptul că aceiaşi jurnalişti şi aceiaşi politicieni salutau cu câţiva ani în urmă privatizarea BCR şi Petrom, trebuie să observăm că argumentaţia invocată de ei are o lacună importantă. În nici un caz anterior, FMI sau CE nu au avut nevoie de o pregătire prealabilă în vederea privatizării şi nici nu au avut vreun interes în vederea îmbunătăţirii parame­tri­lor financiari ai companiilor de stat în perioada premergătoare privatizării, ci din contră, au fost interesaţi de privatizarea cât mai ieftină a companiilor care au fost aduse la pragul falimentu­lui. Din perspectiva celor care-şi doresc privatizarea integrală a acestor companii, acţiunile de astăzi nu au sens. Hidroelectrica şi Romgaz sunt mult mai ieftine atunci când sunt “căpuşate” de “băieţii deştepţi”, deci scopul atacului lansat de la FMI şi CE este altul decât pregătirea privatizării.

Într-un editorial anterior, am scris că Washingtonul i-a lăsat pe “băieţii deştepţi” din braţe şi i-a sacrificat în numele unor in­te­rese geopolitice. Astăzi, se poate observa faptul că Washing­tonului nu i s-a cerut doar renunţarea la protejarea “caracatiţei”, ci s-a cerut ca foştii protectori ai “caracatiţei” să facă o “tocăniţă” din “caracatiţă” şi să o servească pe tavă. Acum asistăm la proce­sul de preparare a “tocăniţei”. Fiecare “băiat deştept” poate să audă cum Jeffrey Franks îşi ascute cuţitul de bucătar.

Redacţia Economică

Sursa: cronicaromana.com

Abonează-te la newsletter