Analize și opinii

Buturuga Anghel: “Cum rămâne, așadar, cu drepturile religioase ale minorității românești din Ucraina?”

În țara care spre deosebire de Rusia nu e tiranie, ci democrație, respectiv Ucraina, a fost adoptată o lege care interzice organizațiile religioase afiliate Rusiei. Toată lumea prezintă legea ca fiind îndreptată, de fapt, împotriva Bisericii Ortodoxe din Ucraina canonice, cea condusă de ÎPS Onufrie.
Mă întreb dacă anticomuniștii noștri nu o să fie acum mai toleranți cu privire la desființarea Bisericii Greco-Catolice și a persecuției împotriva catolicilor de la noi, de vreme ce la bază era același argument: legăturile acestor organizații cu dușmanul, atunci Vestul capitalist.
Dar să trecem peste raționamentul dacă e „oportun”, dpdv legal-democratic, să interzici organizații religioase afiliate unui stat cu care ești în război sau conflict. Problema din Ucraina e mai specifică și are impact și asupra comunităților religioase românești. Respectiv, BOU condusă de Onufrie și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei. Cum, atunci, va proceda statul kievean? Va lua parohie cu parohie, mănăstire cu mănăstire, și va dovedi că există legături (de care?) cu Patriarhia Moscovei? Va decide la paușal că, în ciuda declarației de independență, BOU a rămas „moscovită” și-i va interzice toate parohiile și mănăstirile? Sau va considera că dacă există organizații religioase ortodoxe care nu vor în structura lor pseudo-canonică, cea condusă de IPS (?) Epifanie, atunci ele trebuie interzise?
Una peste alta, mi se pare că nu prea ai cum să aplici această lege și să respecți și libertatea religioasă. Însă cauza nobilă a combaterii tiraniei putiniste va justifica și aceste încălcări grosolane ale unor drepturi elementare ale omului.
În ceea ce privește parohiile românești, acestea au rămas, în cea mai mare parte sau chiar toate, la „ruși”. Adică la BOU canonică. În ciuda invitației exprese a lui Epifanie, nu au vrut la ucraineni, unul din motive fiind că nu au încredere că vor avea libertatea – pe care o au acum, la „ruși” – de a sluji în propria limbă. Nici parohiile românești nu au prea multe variante, de vreme ce, în generozitatea sa, Kievul a interzis existența vreunei Biserici Ortodoxe Române, proiect propus de Sfântul Sinod al BOR.
Cum rămâne, așadar, cu drepturile religioase ale minorității românești din Ucraina?

Autor: Buturuga Anghel