În februarie 2016 s-a încercat, ca şi acum, eliminarea/diminuarea orelor de limba latină, istorie, limba şi literatura română din programa şcolară. Atunci năpasta cădea pe ştiinţele umaniste. Văzând că Academia Română, cea mai înaltă instituţie de ştiinţă/cultură a ţării, nu ia atitudine, academicianul Bogdan C. Simionescu – inginer chimist, nu umanist ca formaţie – a redactat o scrisoare deschisă pe care urma să o adreseze domnului ministru al Educaţiei de atunci, profesorul Adrian Curaj. În acea zi, din întâmplare (sau nu…) a venit la el academicianul Solomon Marcus – matematician, iarăşi, nu umanist ca formaţie – care, aflând de iniţiativa materialului scris, l-a rugat pe tatăl meu să fie cosemnatar. Scrisoarea celor doi a fost transmisă domnului ministru, alături de o anexă cu 500 de semnături ale unor membri ai comunităţii universitare/academice din Iaşi, Bucureşti, Cluj şi Timişoara, pe care tatăl meu le-a obţinut în foarte scurt timp. Aşa s-a salvat, în anul 2016, limba latină. De către un inginer chimist şi un matematician. Acesta a fost ultimul demers public al academicianului Solomon Marcus, care s-a stins după doar o lună.
“Să nu uităm că însuși statul român s-a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor ‘de gintă latină’. În acest context, prima misiune a Academiei Române, la 1866, a fost să alcătuiască gramatica și dicționarul limbii române și să redacteze tratatul de istoria românilor, tocmai pentru a susține și cultiva conștiința identității noastre. (…) Consecințele nu vor întârzia să apară, iar istoria nu va fi îngăduitoare”.
“Literatura noastră – de la cronicari până astăzi – este cea pe care am predat-o zeci de ani în şcoli – de ce să o „reinventăm“, să o negăm, să o mutilăm? Am fost criticaţi şi când acad. Solomon Marcus şi cu mine ne-am exprimat public punctul de vedere referitor la eliminarea limbii latine şi diminuarea numărului de ore de limba şi literatura română, istorie şi geografie din gimnaziu. Din fericire, am avut câştig de cauză. A fost ultimul demers public al domnului acad. Solomon Marcus” (acad. Bogdan C. Simionescu).
În august 2022, când nimeni nu era atent la astfel de pericole, academicianul Bogdan C. Simionescu, în calitate de preşedinte ales al Societăţii de Chimie din România, societate profesională înfiinţată în anul 1919, lansează public un apel adresat domnului ministru Sorin Cîmpeanu pentru recunoaşterea de către Ministerul Educaţiei a rolului major al chimiei în formarea elevilor şi în dezvoltarea ţării noastre. Şi atunci, în lunile de vară, se lucra la o altă “reformă” a învăţământului preuniversitar care ameninţa, iarăşi, mai multe discipline, printre care şi chimia.
“Am creat o lume artificială. Învățământul l-am distrus noi. În 29 de ani am avut 26 de miniștri ai Educaţiei. Învățământul unei ţări nu este o problemă de partid (acad. Bogdan C. Simionescu, în martie 2019).
Strigăm neîncetat şi ne lăudăm că suntem naţiune europeană, dar eliminam din sistemul educaţional naţional preuniversitar învăţarea/cultivarea limbilor care stau la baza civilizaţiei europene.
Două categorii de oameni dăunează grav societăţii. Cei care ştiu, dar tac şi cei care nu ştiu, dar vorbesc.
Famam multi curant pauci conscienciam.
Autor: Bogdana Simionescu
Adauga comentariu