Tot văd o postare promovată de nu știu ce site că nu știu ce consiliu de etică ar fi decis că Bode nu și-ar fi plagiat doctoratul….
Cu tot dragul, în cazul domnilor Ciucă, Bode și al atâtor altora, eu cred că este evident că nu și-ar fi putut duce la capăt un proiect de cercetare doctorală în condiții onorabile.
Cum ar spune DNA, suspiciunea este rezonabilă: ai niște oameni fără preocupări intelectuale asumate, cu un vocabular limitat și cu o biografie care indică clar că le-a lipsit timpul și pasiunea pentru studiu, reflecție, rumegare, sinteză…..
Și oamenii aceștia, pac!, au doctorate…
Și să nu fie plagiat nimic în ele, suspiciunea tot trebuie să rămână: cum de?
În alte vremuri, susținerea unei teze de doctorat era de fapt o ”defensio”, o apărare a tezei (adică a ideii originale/descoperirii/ plusului din lucrarea ta) în fața unei comisii care trebuia să o atace.
Examenul era o ”disputatio”, în care cei din comisie atacau teza, veneau cu critici și omul, săracul, se apăra.
Acum susținerile de doctorat sunt niște ceremonii formale, cu un ritual plictisitor/amuzant, în care unica surpriză pe care o poți avea este aceea că, auzind un referat, îți dai seama că ”wow, omul ăsta chiar mi-a citit teza”.
Finalul susținerii este în 99% din cazuri previzibil: felicitări, pișcoturi și un pahar de vin, plus un chiolhan (uneori de fitze, alteori autentic românesc), cu cei din comisie.
Ei, revenind la Ciucă, Bode și cei ca ei, ca să te prinzi dacă e sau nu o problemă cu tezele lor, trebuie doar ca o comisie pe bune să îi pună să își susțină tezele pe bune. Iar susținerea să fie filmată și făcută public.
Autor: Bogdan Alexandru Duca
Adauga comentariu