Opinia publică a sărit în aer după ce a fost anunțată creșterea indicelui ROBOR. Deși mare majoritate nu știu ce înseamnă acest lucru, deja îngrijorarea și scenariile apocaliptice curg fără încetare.
Avocatul Gheorghe Piperea, care este și consilier onorofic al premierului Mihai Tudose în materie de fiscalitate explică pe pagina sa de facebook cum stau de fapt lucrurile cu acest indice. O mișcare regizată a băncilor pentru că au fost luate la țintă în legătură cu profitul nedeclarat – cam asta susțin renumitul avocat în explicațiile oferite mai jos.
„ROBOR – Romanian Interbank Offer Bank – este rata medie a dobanzii la care se imprumuta intre ele bancile pe piata inter-bancara si care este stabilita de BNR. Imprumuturile interbancare se pot contracta pe termene foarte scurte (o zi, o saptamana sau o luna) sau scurte (trei luni, 6 luni, un an). De aceea, ROBOR este diferit ca procent in functie de termenul imprumutului inter-bancar. Cele mai uzitate sunt cele pe 3 luni sau 6 luni, acestea fiind utilizate in stabilirea cunatumului dobanzilor la creditele de retail sau corporate.
ROBOR este un indice de variabilitate a dobanzii care sta la baza tuturor creditelor acordate de banci populatiei sau firmelor. La acest indice se adauga o marja fixa sau variabila (in contractele de credit de retail, variabilitatea marjei este clauza abuziva), comisioane, speze, taxe si asigurari. Totalul acestor costuri inseamna Dobanda Anuala Efectiva (DAE), pentru creditele de retail fiind esential ca aceasta DAE sa fie clara si neechivoca in contract.
ROBOR sta la baza dobanzii variabile, formula de dobanda utilizata banci in marea marea majoritate cazurilor de creditelor de retail in lei. Dobanda fixa in aceste contracte este foarte rara. ROBOR se regaseste, mai ales, in dobanda la creditele Prima casa, pentru care Statul roman are o expunere de 50% din valoarea totala, fiind garantul platii ratelor, in beneficiul bancilor creditoare.
Atentie: in prezent, in stocul creditelor bancare de retail, sunt mai mult de 100 de miliarde de lei, din care cam 50% inseamna creditele Prima casa. Orice fluctuatie a ROBOR poate afecta major debitorii, bancile si, in fundal, economia, in ansamblu.
Din cele de mai sus rezulta ca ROBOR este un pret mediu, compozit, macro-economic (complet diferit de preturile reale, de la piata) al banilor. In mod normal, pretul banilor ar trebui sa scada cand oferta de bani creste in raport de cererea de bani care scade sau ramane stagnanta. Adica, ROBOR ar trebui sa scada in aceasta situatie. Pretul banilor ar trebui sa creasca in cazul in care oferta de bani ar scadea in raport de cererea de bani stagnanta sau in crestere. ROBOR ar trebui sa creasca in aceasta ssituatie.
Cresterea rapida a ROBOR din ultima saptamana nu are o logica economica reala, naturala, ci o logica artificiala. Este o crestere controlata si regizata. Faptul ca intentia acestei miscari regizorale de laborator macro-economic este malefica sau nu, ramane sa se probeze in Parlament, in comisia de control al BNR, sau in activitatea organelor. Cert este ca aceasta crestere este ne-naturala, tintita.
Sa vedem de ce.
In primul rand, in prezent, in depozite bancare sunt acumulate sume totalizand cel putin 65 de mld euro – cca 40 mld euro in depozitele populatiei, cca 15 mld euro in depozitele firmelor, cca 10 mld euro in depozitele fondurilor publice de pensii administrate privat (pilonul II). Depozitele bancare pentru aceste sume sunt, practic, neremunerate, dobanzile fiind la niveluri pozitive ridicole (cca 0,2% pe an) sau chiar la valori negative (nota : o dobanda negative inseamna ca banca trebuie platita pentru a pastra “in siguranta” aceste economii, pana cand intervine un bail-in, cand economiile mai mari de 100 de mii de euro sunt confiscate, la ordinal bancii centrale, pentru salvarea bancii). Se intampla asta pentru ca in piata sunt prea multi bani, ceea ce ii face mult prea ieftini. De vreme ce bancile au la dispozitie prea multe lichiditati, inseamna ca oferta de bani este mult prea mare pentru o cerere in stagnare sau in scadere de creditare. Reamintesc ca anul trecut, in toamna, dl Isarescu lansa un apel cam disperat la adresa romanilor, pe care ii ruga sa se imprumute “acum”, ca este ieftin. Asadar, ROBOR, pentru acest motiv, nu ar trebui sa creasca, ci sa ramana constant sau chiar sa scada.
In al doilea rand, masa monetara primara, emisa de BNR (masa monetara M1) s-a dublat in 2017 fata de 2014. Daca in ianuarie 2014 masa monetara M1 era de cca 100 mld lei, in prezent este de cca 200 mld! Chiar daca nu ne-o spune direct, si BNR a practicat relaxarea cantitativa (quantitative easing), dupa modelul Bancii Centrale Europene. Banii emisi de stat prin BNR s-au ieftinit cam cu 25% pe an. Asadar, din acest motiv, ROBOR ar trebui sa ramana constant sau sa scada, si nu sa creasca.
In al treilea rand, salariile din sectorul public au crescut si unele taxe si impozite au scazut, ceea ce inseamna ca in piata sunt mai multi bani, alocati consumului. Inflatia ar fi trebuit, pentru acest motiv, sa creasca, si nu sa scada, asa cum s-a intamplat in august (1,2 % fata de 1,5% in iulie, scadere care nu pare naturala). Asadar, si din acest motiv, ROBOR ar fi trebuit sa scada si nu sa creasca vertiginos.
Motivatia cresterii surprinzatoare a ROBOR, emisa rapid de ultra-analistii BNR si de cei care le tin isonul prin presa, a fost ca cresterea ROBOR ar fi fost cauzata de “foamea de bani” a Guvernului, care a fost acuzat ca decapitalizeaza companiile de stat incasand … dividende. Dreptul la profit al mega-corporatiilor nu numai ca este considerat firesc, dar este chiar aparat prin revolutii in strada. Mai mult chiar, sunt corporatii, cum ar fi Fondul Proprietatea, care restituie actionarilor parti din aportul la capital, cu titlu de reducere a capitalului social (interzisa cand compania are pierderi), sumele rezultate fiind scutite de orice impozite. Dar cand statul incaseaza dividende, ceea ce inseamna ca si actionarii minoritari investitionali incaseaza dividende, acest lucru este rau. Statul nu poate fi capitalist … In orice caz, dividendele incasate de stat de la companiile de stat sunt de cca 2 miliarde de lei. In raport de totalul depozitelor bancare, de cca 65 mld euro, aceasta suma este infima. Distribuirea de dividende la companiile de stat nu poate fi considerata, la modul serios, ca fiind cauza majorarii ROBOR-ului. In plus, acesti bani nu au fost extrasi din conturi bancare si platiti, cu sacosa, salariatilor, pensionarilor si celorlalti creditori ai statului, ci prin conturi bancare, caci aproape ca este interzis ca banii sa circule cash in economie. Este o regula impusa de bancile centrale. Asadar, banii sunt tot in banci. Suma respectiva, infima, oricum, in raport de totalul depozitelor din banci, nu poate fi nicidecum contabilizata la capitolul “cauze” ale scaderii lichiditatilor din banci, deci nu poate fi nici cauza a cresterii ROBOR.
Oricum, asa cum am spus mai sus, ROBOR nu este un pret al carnii, painii, cartofului, pantofilor, telefoanelor sau calculatoarelor, care se formeaza in piata, pe baza legii cererii si ofertei, ci preturi macro, care se formeaza in laboratoarele autoritatii de control si supraveghere ale sectorului bancar.
Acum, care sunt ingrijorarile fata de aceasta miscare regizata, de crestere accelerata a ROBOR.
In primul rand, cei care s-au imprumutat in lei dupa anul 2014, in special in programul Prima casa, trebuie sa se astepte la cresterea consistenta a ratelor. Vor fi multe cazuri de neplata si de executare silita, soldata cu evacuari din case si cu plata garantiei de catre Statul roman (de unde riscul unei cresteri a deficitului bugetar). De asemenea, cei, foarte putini, care si-au convertit creditele in moneda straina in lei, la cursul zilei (cu sau fara discount), vor avea de suferit prin cresterea ROBOR, care este inclus in dobanda variabila.
In al doilea rand, costul creditului guvernamental va creste. Din cate inteleg, la ultima emisiune de titluri de stat, bancile nu s-au mai inghesuit sa imprumute statul.
Dimpotriva, au dat un pas inapoi sau in lateral, ca la razboi. Nota importanta : aceasta este o fereastra de oportunitate pentru ca statul sa emita titluri de stat destinate populatiei, in valori mult mai mari decat pana acum. Am observat ca, in programul Fidelis, de emisiune de titluri de stat catre populatie, listate la bursa, s-au mobilizat doar 800 milioane de lei, in timp ce imprumutul bancar accesat de stat doar in anul 2017 a fost de 14 mld lei.
In al treilea rand, dar infinit mai important, cresterea costurilor creditarii va determina, intr-un prim pas, scaderea sau neutralizarea entuziasmului populatiei de a se imprumuta. In pasul doi, consumul din surse proprii, neimprumutate, se va auto-limita, intrucat, psihologic, majoritatea populatiei va inlocui entuziasmul consumului cu prudenta excesica a abtinerii de la consum, pe motiv ca “vin vremuri grele”. Butonul care declanseaza aceste mecanisme semi-automate si aceste stereotipuri a fost apasat deja de regizorul care a inceput sa puna in practica scenariile de acum 5-6 luni, cand se anunta, oficial, dar cu titlu de profetie care se implineste prin simplul fapt ca este rostita, ca ROBOR si, in genere, dobanzile, vor creste.
Iar acest lucru inseamna o lovitura nucleara pentru economie si guvern. Cresterea economica de cca 6% se bazeaza in proportie de 4/5 pe consum si, mai ales, pe consumul pe credit. Franarea creditarii si, consecvential, auto-limitarea ultra-prudenta a consumului va elimina rapid acest motor al cresterii economice. Dupa care vor urma scaderea ratingului de catre agentii, cresterea cds-urilor si aparitia salvatorare a FMI, care va pretinde, ca de fiecare data, austeritate. Stiti ce inseamna asta. Am mai trecut prin asa ceva in 2010.
Intrebare fundamentala : oare este aceasta regie o miscare de retorsiune contra masurilor luate de fisc de a obliga bancile sa plateasca impozit pe profitul ascuns sub forma pierderilor contabile coafate pentru optimizarea fiscala?”, a scris Gheorghe Piperea pe facebook.
Autor: Gheorghe Piperea
Sursa: Bugetul.ro
Adauga comentariu