S-a încheiat un an, 2022, dificil pentru orice om, și a început un an, 2023, ce anunță dificultăți – inflație, criză energetică, criză alimentară, criză sanitară, continuarea absurdului conflict armat, alte crize internaționale. Cauzele și răspunzătorii se cunosc, fiind vorba de evidențe. Oricare om rațional ar vrea să facă multe, dar irepresibila diviziune a rolurilor și ierarhiile deciziei și răspunderilor fac regia. Dincolo de acestea, însă,ceea ce fiecare dintre noi putem face, aici și acum, este, după opinia mea, să ne îndeplinim fiecare datoria profesională în mod efectiv, să ne spunem răspicat opinia și să contribuim cu tot ce putem la mersul mai bun al lucrurilor.
Cum, la sfâșitul unui an și începutul unui an nou, interesează evaluările și proiectele, voi relua răspunsul pe care l-am dat la o anchetă realizată de domnul Maximinian Menuț, directorul cotidianului „Răsunetul” din Bistrița. Ancheta a fost pe întrebările: „Cum a fost anul 2022 pentru Dvs.? Cu ce gânduri începeţi 2023?”.
Răspunsul meu este că, în condiții normale, o știm prea bine, nu putem despărți ceea ce ai făcut și vrei să faci personal de ceea ce este în jur. Pe de altă parte, interesează, din câte îmi dau seama, ceea ce am făcut, respectiv ce vreau să fac în ipostaza în care sunt, de autor. Pentru că am caracterizat în alte locuri anul 2022 și am căutat altădată să anticipez ce va aduce anul 2023, răspund aici direct la cele două întrebări.
Ca autor, am căutat și în 2022 să duc mai departe programul meu de articulare a unei sistematizări filosofice capabile să facă față culturii, experiențelor și nevoilor lumii de azi. Această filosofie, „pragmatismul reflexiv”, este prezentată în volumele de logică și metodologie, istoria filosofiei, teoria societății, teoria modernității, cercetări strategice, filosofia științei, filosofia dreptului, filosofia politică, filosofia religiei, filosofia educației, filosofia istoriei, filosofia artei, volume pe care le-am publicat. O reprezintă, firește, și publicistica și intervențiile mele publice, în țară și în afara ei.
Anul 2022 a fost, peste toate, sub acest aspect, unul mănos. Am stabilit opțiunile eticii din sistematizarea mea filosofică (cu volumul Reclădirea eticii, Tribuna, Cluj-Napoca, 2022, 354 p.). Am dezvoltat filosofia politică a „pragmatismului reflexiv” cu examinarea stării și perspectivelor democrației (în volumul Soarta democrației, Creator, Brașov, 2022, 344 p.). Am dus mai departe filosofia religiei în sistematizarea mea (cu volumul, în cooperare cu Florin Ludușan, Unde este Dumnezeu?, Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2022, 350 p.). Am publicat a treia ediție, extinsă, a unei monografii (Filosofia lui Habermas, Editura Academiei Române, București, 2022, 510 p.), bine primită în țară și în străinătate.
Am continuat publicistica și alte intervenții, unele aflându-și loc în volume colective editate de reputați specialiști. Rubricile permanente la „Tribuna”și „Cotidianul” le-am continuat, de asemenea, și m-am bucurat de reacțiile pozitive la intervențiile mele venite din țară, dar și de la Paris, München, Sydney, New York, Moscova, Beijing sau Roma.
Datorită pandemiei și a temerilor mele și ale apropiaților mei, nu am putut satisface unele invitații de conferințe în exterior. Am călătorit în Croația, Italia, Germania, Austria, dar a trebuit să declin invitații în SUA, Irlanda de Nord și Franța.
Anul 2023 îl încep cu proiectul personal de a adânci concepte și abordări proprii „pragmatismului reflexiv”. Nu cu mult timp în urmă, într-o conferință în fața Uniunii Juriștilor din România, la București, am pus în joc o teorie a legitimării adusă la nivelul situațiilor actuale, iar într-o altă intervenție, de data aceasta revuistică, am reluat proiectele de pace ale lui Kant și Habermas, în ideea de a formula „proiectul păcii durabile”, ca alternativă, înfiptă în solul lumii actuale, la „pacea eternă” și „pacea compromis”. Vreau să duc spre teorii elaborate aceste proiecte.
Vreau și să schițez un răspuns conceptualizat la întrebarea: În ce societăți se trăiește astăzi? Fapt este că au fost infirmate mai toate taxonomiile moștenite și că realitățile de azi cer o nouă conceptualizare a societăților existente. Aceasta este evident cheia dezlegării multor dificultăți și crize care neliniștesc conștiințele de azi.
Sunt angajat la edituri, pentru prima parte a anului 2023, cu un volum, Stăpânirea complexității (2023), ca parte a teoriei mele a modernității, și un alt volum, Digitalizare și democrație (2023), ca parte a filosofiei politice. Aduc la zi una dintre sintezele ample pe care le-am realizat, Ordinea viitoare a lumii (2017), tipărind ediția a doua a acestei cărți de cercetări strategice. Vreau să prelungesc sinteza mea filosofică, Introducere în filosofia contemporană (2014), cu examinarea schimbărilor răscolitoare ce se petrec pe scena actuală a filosofiei („întoarcerea la Hegel”, pragmatica lui Brandom, „revizitarea” omului etc.). Se va publica, după toate datele, un volum oarecum autobiografic (Experiențele vieții, 2023), în care pun în relief „întâlnirile” cruciale pentru evoluția mea, în țară (Virgil Bărbat, D.R.Popescu și alții) și în Germania și SUA (Heidegger, Ratzinger, Küng, Rorty, Habermas). La inițiativa unui cunoscut publicist, pregătim un volum (Altfel de dialoguri cu Andrei Marga), pentru mijlocul anului 2023.
Pariul meu personal și profesional pentru anul 2023 este să explicitez mai detaliat, în concepte, teze și argumente, viziunea ce unește ceea ce am elaborat în programul „pragmatismului reflexiv”. Este viziunea ce unește, de exemplu, o interpretare a cunoașterii plecând de la întrebare, o logică ce admite demonstrația și argumentarea ca forme de întemeiere, o metodologie ce lărgește sfera metodelor dinspre legi cauzale spre funcționalitate, semnificație și trăire a sensului, o redare a filosofiei contemporane ca șir de inițiative de a conceptualiza sensul, o teorie a societății axată pe mediile reproducerii umane a vieții, o teorie a modernității ce încorporează derapajele acesteia, o filosofie a dreptului ce-l așează pe relații de putere, relații de cooperare și comunicare, o filosofie politică ce leagă din nou statul de „democrația deliberativă”, o filosofie a religiei ce-și asumă emergența „societății postseculare”, o filosofie a artei ca expresie a vieții trăite, o etică concentrată pe valorile integritate și onoare. Pariul meu civic și social este la fel de complex, ca de obicei.
Explicitarea este sinonimă cu detalierea și a fundamentelor pe care le-am găsit, în analize factuale și în abordări teoretice, pentru diagnozele mele care au putut uimi, poate stârni, dar rămân sigure, precum: „societatea nesigură”, „lumea condusă de geometria variabilă a supraputerilor”, „democrație desfigurată”, „președinție africană”, „legitimări ce eșuează”, „ascensiunea stupidocrației (prostocrația)”, „pacea durabilă”. Mai ales că, uneori, din păcate, diagnozele pe care le-am dat sunt confirmate din plin de evoluția din realitate.
Sunt, firește, doar câteva exemplificări. Redate cât se poate de succint.
Vreau să fac cât mai intuitive aserțiunile sistematizării mele general filosofice, „pragmatismul reflexiv”. Aceasta înseamnă, între multe altele, dar înainte de toate, o analiză ce pune în fața experiențelor umane ale lumii „sensul”. Cât este sens în ceea ce se face și care este sensul? Cartea pe care o pregătesc astfel este o monografiere a sensului și a ramificațiilor lui.
Totodată, aș vrea să reiau la fața locului, după pandemie, dar nu doar online, cooperări cu instituții și personalități din Franța, SUA, Israel, Germania și din alte țări. Fiind contemporanist și preocupat de captarea în concepte a ceea ce se trăiește astăzi, contactele la fața locului sunt de mare importanță. Să sperăm că nu vin noi viruși, iar situația internațională și economiile țărilor nu se vor deteriora și mai mult. Ca om preocupat de reflecție, este vital ca lumea în care operez să poată fi scutită de neajunsuri și suferințe. Altfel, toate pot capăta o altă semnificație.
Autor: Andrei Marga
Adauga comentariu