Analize și opinii

Ambrus Bela: ”Manipularea ideologică BigTech și anatomia fact-checking-ului”

Nu mai este nici o surpriză faptul că Facebook, Twitter, Instagram, Netflix, Google, YouTube, Amazon, Microsoft și alții mai mici au devenit simple instrumente de propagandă ale globaliștilor care se pretind „progresiști”. Ultimele evenimente, suprimarea conturilor online ale președintelui american Trump, scoaterea de pe servere a celor de la Parler, suprimarea a sute de mii de conturi ce nu susțin ideologia maristă, au devenit un loc comun.

Cei care se încăpățînează să creadă ca serviciile oferite de BigTech sînt gratuite, vestea e că lucrurile nu stau deloc așa! Dimpotrivă! Dacă un ziarist sau orice alt creator de conținut online cîștigă bani de pe urma conținutului pe care-l pune pe internet, cam la fel ar trebui privită și chestiunea restului de conținut online, produs zi de zi, ceas de ceas de către utilizatorii platformelor online. Fără acest conținut – texte, fotografii, clipuri video sau audio, nu ar exista nici Facebook, nici Twitter, nici YouTube!

Sigur că un text scris cu cap și respectînd rigorile redactării este susceptibil să poarte drepturi de autor, dar în condițiile în care și textele sau imaginile „brute” ale utilizatorilor aduc aceleași venituri din partea companiilor de publicitate, putem pune semnul egalității între materialele profesionale și restul. Mai mult, datele utilizatorilor sînt prelevate de giganții online și utilizate pentru a determina exact cum să-și plaseze această publicitate și nu pentru a-i face viața mai ușoară utilizatorului, dimpotivă – de multe ori reclamele devenind agasante – ci exact pentru a face mai eficiente reclamele corporațiilor și pentru a stimula vînzările pentru mărfurile corporațiilor.

Dacă un serviciu de voce din telefonie funcționează (încă) fără reclame și fără „verificatori” ai corectitudinii datelor comunicate de cei care utilizează seriviciile de telefonie, cam la fel ar trebui să se întîmple și în cazul schimbului de replici dintre utilizatorii Facebook. Ingerința brutală în discuția dintre doi sau mai mulți utilizatori sau cenzura grobiană și ilegală sînt însă făcute emitînd pretenția că aceste platforme online sînt private și, ca atare, au dreptul să stabilească propriile reguli de utilizare. Numai că, acest lucru ar fi adevărat doar dacă ar exista și alternative la produsul oferit. Deocamdată, utilizatorul este constrîns să utilizeze serviciile acestor monopoluri corporatiste.

Cînd cei de la Parler au încercat să ofere această alternativă, Amazon a dispus imediat sistarea serviciilor de hosting pentru și a suprimat prezența celor de la Parler în mediul virtual, o adevărată furtună a suprimării de conturi urmînd să măture utilizatorii care nu împărtășeau ideologia marxistă (sau liberală sau progresistă, ziceți-i cum vreți) în numele combaterii urii, discursului urii, propagandei „extremiste”, rasiste, anti-gay, anti-feministe, anti-islamiste, anti-globalistye, anti-vacciniste etc.

Chiar presupunînd că vreun Facebook sau Twitter ar avea autoritatea de a stabili ce ai voie și ce nu ai voie să discuți, dacă inciți sau nu pe cineva, dincolo de prevederile legilor ce par să nu fie scrise și pentru corporații, tot s-ar ridica problema corectitudinii acestui demers.


Iată, în schimb, niște conținut neofensator, corect, în fond militează „doar” pentru uciderea republicanilor (articol vestimentar pe Amazon!)

„Profesionalismul” clamat de giganții tehnologici este ușor de verificat”. Și am făcut-o! Să venem cum funcționează „revoluția culturală americană”, de data asta nu în viziunea lui Mao, ci a lui Obama!

Așa-zisul asediu al Capitoliului american a fost o parte a unei operațiuni de tip „false flag” cu participarea unor grupuri infiltrate Antifa și Black Live Matters ce aveau misiunea să provoace distrugeri și să demonstreze că republicanii sunt „teroriști” și să justifice ulterior măsurile de tip totalitar pe care le iau acum instituțiile captive ale statului american. Ca să fiu bine înțeles: decizia instanței care respinge acțiunea celor de la Parler împotriva Amazon privind scoaterea serviciului de social-media de pe servere. Ce instanță ar putea decide că un astfel de abuz unilateral ar putea avea vreo justificare? Astfel de evenimente se pot petrece doar într-un regim totalitar, unde instituțiile statului nu mai funcționează liber și independent.

„Noua normalitate” și „noua democrație” americană

Din cele enunțate până în prezent, noua administrație de la Casa Albă și-a propus să schimbe radical fața Statelor Unite. Măsurile preconizate vizează – fără excepție – pași decisivi spre un stat totalitar sinistru:

  • renunțarea la proiectul „America First”
  • deschiderea granițelor pentru milioane de migranții clandestini și naturalizarea lor cu milioanele
  • transformarea populației albe în minoritate rasială până în 2070
  • program național de „reeducare” a populației albe
  • program național de „deprogramare” ideologică și eliminarea din societate a celor care nu susțin actuala linie politică
  • legalizarea drogurilor
  • reintroducerea politicilor pro-avort
  • confiscarea armelor și desființarea celui de-al doilea amendament al Constituției
  • supraveghere în masă și cenzurarea exprimării libere
  • modificarea legislației și a Constituției în sensul eliminării drepturilor civile și modificarea legislației electorale de natură ca republicanii să nu mai poată cîștiga vreodată alegerile
  • lockdown și obligativitatea purtării măștilor în toate spațiile federale
  • pauperizarea clasei de mijloc și lărgirea păturii dependente de ajutor social
  • distrugerea infrastructurii energetice și a companiilor americane
  • relauarea acțiunilor militare în străinătate

Acestea fiind obiectivele, este firesc că „vechea normalitate” nu putea asigura suportul necesar pentru a bifa nici una din acestea, fiind nevoie de o poveste din care să decurgă în mod firesc măsurile dure, inclusiv militarizarea excesivă a capitalei, lockdownul, cenzura, restul măsurilor.

Protestatarii republicani au fost catalogați drept „extremă dreapta”, „alt-right”, „gloată”, „bandă”, „miliții pro-Trump”, „teroriști”, „naziști”, iar protestul a primit etichete precum „insurecție”, „rebeliune”, „atac”, „asalt”, „asediu”, asociindu-se descrierii termeni precum „sîngeros”, „violent”, „carnagiu”, „omucidere”, „demență”. „Suspecții includ negatorii Holocaustului, supremațiști albi și teoreticieni ai conspirației”, potrivit YahooNews. Adică, vedem deja o imensă manipulare privind „negatorii” Holocaustului. Cine a negat Holocaustul? E extrem de neclar! Dar, întrucît ni se spune că ar fi vorba despre „naziști”, povestea capătă sens. Iar pentru cei intens spălați pe creier, este însăși realitatea. Ca să nu mai spunem că cei care lipesc această etichetă sînt exact cei care consideră Israelul un stat totalitar, fascist. Iar partea privind „teoriile conspirației” este o imbecilitate sinistră. Tot ceea ce iese la iveală din planurile murdare ale establishmentului capătă numaidecît această sintagmă. Pînă de curînd, a vorbi despre „Noua Ordine Mondială” era tot o teorie a conspirației, dar iată că acum se discută pe față, de parcă ar fi cel mai normal lucru, fără a mai fi vreo teorie, ci devenind chiar realitatea firească și necesară! Ca să nu spunem că sintagma îi aparține lui George Bush (tatăl) și datează din 1990.

Foarte multe articole din așa-zisa presă (eufemism pentru media de propagandă extremă marxistă – CNN, NY Times, WaPo etc.) descrie cealaltă parte a presei, partea independentă, ca fiind incredibil de periculoasă și chiar toxică pentru mintea americanilor. Aflăm că, cei care citesc articole pe OAN, vizionează programe pe NewsMax, sau socializează pe Parler fără a fi cenzurați, „devin deziluzionați de lumea în care trăiesc și acceptă, în consecință, teorii ale conspirației! Cum face și Trump”! Ca atare, ei trăiesc, cu toții, într-o lume a ficțiunilor. Iată scenariul! Sau, de ce nu, teoria conspirației enunțară de marxiștii „liberali” din Partidul Democrat.

Oricît de dezechilibrați credeți că erau acești insurecționiști (și au fost într-adevăr dezechilibrați), luați în considerare acest lucru: dacă ați crezut – vreau să spun cu adevărat – că președintele pe care l-ați sprijinit a cîștigat cu o majoritate zdrobitoare, dar care a fost subminată în mod sistematic de democrați și republicani rebeli și că această conspirație a fost acoperită de o mass-media imorală și compromisă și, în același timp, ați văzut peste 100 de membri ai Camerei și mai mulți senatori care puneau la îndoială validitatea alegerilor, iar președintele vă spunea să faceți ceva în acest sens, nu este greu de înțeles cît de repede se putea trece de la postarea de rahaturi pe online la asedierea Capitolului”. (VOX)

Dar, de unde vin toate aceste descrieri, etichete, „certitudini” politice? Toate, provin de la grupul care a definit la începutul mandatului lui Trump adevărurile incomode ca fiind „fake news” (știri false). De vreme ce există astfel de știri false, era oarecum logic să se identifice și o măsură de a se contracara aceste „știri false” și nu prin contra-știri ne-false, ci printr-un mecanism capabil să construiască narativele unei noi realități. Așa a apărut conceptul de post-adevăr. Cu definiții simandicoase, cu explicații potrivit cărora adevărul nu poate fi cunoscut în deplinătate, fiind tributar unghiului de vedere și emoțiilor atașate. Aceasta ar fi construcția „academică” acreditată public. Iar avînd toată presa de partea establishmentului, nu este foarte greu de înțeles că aceste baliverne se pot inocula unei părți a populației prin repetarea lor la infinit.

De aici, a intervenit chestiunea legalității pentru ceea ce avea să urmeze. La Davos (ce minunată coincidență, nu-i așa?), în cadrul lucrărilor Forumului Economic Mondial, miliardarii planetei au transmis prin slugile lor din corporații mesaje privind nevoile economiei actuale, anume au cerut ca legislațiile naționale să nu se mai poată opune intereselor corporațiilor. La vremea aceea, acum 3 ani, toată lumea a zîmbit îngăduitor. Anul următor, s-a discutat deja despre disoluția statelor naționale și a organelor statale, a căror atribuții să fie preluate de corporații. Apoi, s-a vorbit deschis despre „stakeholder capitalism” (anul trecut), adică un soi de capitalism al părților interesate, în care principalele structuri din societate să devină corporațiile multinaționale, care să își fructifice nu doar interesele economico-financiare, dar să dispună după bunul plac de legislații, probleme sociale, probleme juridice, probleme mediale, probleme de mediu etc. în zonele în care activează, în parteneriat cu „orașele”. Și, încă, o grămadă de lume privește cu maximă indulgență aceste pretenții! Între timp, desigur, vedem cu dictatura medicală și cenzura sau represiunea armată pe străzile lumii devine o regulă și nu o excepție.

Dar să ne întoarcem la felul în care aceste corporații îndobitocesc populația, făcînd acceptabile toate pretențiile de mai sus! Ca lumea să nu mai fie „indusă în eroare” de false narative și „teorii ale conspirației”, au apărut fact-checkerii! Cei care verifică veridicitatea informațiilor care ajung la populație.

Cine sînt aceștia? Niște persoane alese arbitrar, cu vreo mare autoritate morală sau științifică? Nicidecum! Sînt niște mucoși spălați pe creier, îmbuibați de ideologii marxiste, LGBT, feministe, de gender și în general globaliste, care au ca unic instrument de lucru identificarea datelor sau informațiilor neconforme ideologic și eliminarea lor din spațiul public.

Ca și studiu de caz putem lua bunăoară „insurecția” de la Capitoliul americanm din ianuarie 2021.

La AP (Associated Press), presupusa verificare înseamnă cîteva fraze extrase din discursul lui Trump, sub care apar note de genul: „Nu, aceasta este o fantezie” sau „Nu, de fapt, Biden a câștigat alegerile” sau „Nu, autoritățile nu au găsit pur și simplu voturile aruncate” etc. Adică, susținerea lui Trump, dar cu un „Nu” în față, fără nici o probă, fără nici o altă explicație. Simplu. AP aplică ștampila corectitudinii sau incorectitudinii pe baza faptului că ei sînt AP. Și dacă ei așa consideră, așa e!

Trust Index induce o falsă problemă și o dezmințire la falsa problemă. De exemplu: „Alte afirmații false au indicat, de asemenea, că protestatarii Antifa au fost „escortați” în Capitoliu de poliție pentru a provoca perturbarea. Poliția metropolitană a respins susținerea, declarând Reuters că nu acționează ca un serviciu privat de escortă de securitate”. De pe imagini reieșea că polițiștii nu doar că au invitat protestatarii în incintă, dar îi și dirijau cu gesturi largi spre trepte, apoi spre rotondă, de aici spre un alt coridor etc. E adevărat că nu îi „escortau”, dar cine a zis ca ar fi făcut asta?

The Dispatch Fact Check – face afirmații generale, oprindu-se însă la un singur caz, al protestarului numit Jake Angeli (cel cu alură de șaman, cu coarne pe cap) pe care îl asociază grupului QAnon, alături de care a participat într-adevăr la mai multe proteste, chiar împotriva BLM. „Întîmplător”, în clipa de față, el este martor în demersul democraților de punere sub acuzare a lui Trump pentru „insurecția” executată chiar de „șaman”!

 


Photo op cu eroii „Insurecției”

Aceeași singulară confuzie este repetat rostogolită de majoritatea celor care se ocupă de fact-checking, descriind pe larg diverse aspecte legate de Angeli. Cum, la fel, nu se discută despre individul presupus Antifa dintr-o altă imagine, ci despre faptul că tatuajul acesuia nu reprezintă secera și ciocanul din emblema comunistă, ci te miri ce altceva.

FactCheck.org – se referă la faptul că într-o conferință de presă, șeful Poliției Capitoliului, Robert J. Contee al III-lea, a declarat că deocamdată nu au reușit să identifice nici un grup implicat în ocuparea Capitoliului, dar că investigațiile continuă. De aici, FactCheck.org concluzionează că sunt false afirmațiile că cei de la Antifa sau BLM ar fi infiltrat protestul pro-Trump. Iată, pentru că nu a zis așa Robert J. Contee al III-lea. Ai crede că s-a întors era sofiștilor, nu alta!

În cadrul primei dezbateri electorale pentru președinție, candidatul (pe atunci) Joe Biden afirma: “Antifa is an idea, not an organization” (Antifa e o idee, nu o organizație”). Pare-se, că acest argument li se pare verificatorilor de o maximă inteligență, mai ales că o spune președintele desemnat de Congres. Adică, dacă organizația nu este legal constituită, înseamnă că nu există. Ca atare, nu i se poate atribui nici o vină. Din nou, este un sofism!

La fel, directorul FBI, Chris Wray, susține textual că Antifa este o ideologie, nu o organizație! Mai exact, ar fi un doar un termen general pentru grupurile militante de extremă stânga. Sigur, cu totul și cu totul întâmplător, Antifa.com redirecționează utilizatorii online către pagina Joebiden.com, dar aceasta nu este o dovadă a unei legături între Antifa și Biden – după cum afirmă Reuters, care a făcut propriul fact-check!

Ar mai fi PolitiFact (culmea, care ține de Poynter!), care a discutat cazul Washington Times, publicație care a citat o analiză făcută de compania XRVision pe imaginile extrase din diverse înregistrări din Capitoliu, pe care le-a comparat cu alte imagini de la mitinguri Antifa și BLM. Au fost descoperite persoane care apăreau și într-o parte și în alta. Dar, interesantă este derularea așa-zisei verificări.

Articolul a avut 87.000 de preluări și redistribuiri până când au intervenit „verificatorii”. Ei au chestionat prima dată publicația despre sursele utilizate! Apoi, au mers la surse, cerând alte detalii. În cele din urmă, s-au reîntors la publicație, solicitînd Times să modifice cele publicate. Între timp, publicația primea deja rugăminți și de la sursele folosite.

În general, nici un ziar și nici un ziarist nu își divulgă sursele, nici unui angajat de ONG, nici verificatorilor Facebook, de multe ori nici chiar judecătorilor. Oricine ar avea astfel de pretenții s-ar alege eventual cu niște șuturi în dos.

Pe urmă, având sursele citate și un articol care se viraliza, greu de crezut că o publicație ar dori să dezmintă ceea ce publicase în prealabil, doar ca un „verificator” să fie fericit. Ține, în fond, de credibilitatea ziarului și a ziaristului.

Ca atare, merită pusă întrebarea cum de un astfel de lucru este posibil. Și, nu este posibil decât în cazul în care nu te sună Ciara O’Rourke, semnatara „verificării”, ori dacă te sună Ciara O’Rourke, dar te sună în calitate de „fact-checker” al deep-state-ului. Care „deep state”? Acel „deep state” care a generat articolul de primă pagină cu cetățeanca împușcată în gât în timpul protestului. Acel „deep state” care poate apărea cu un mandat la ușa ziarului în jumătate de oră sau poate comite oricâte alte mizerii.

Când te sună „sistemul” ca să te întrebe dacă îți dorești sau nu probleme extrem de nasoale, s-ar putea ca sursele pe care le-ai citat să nu fie foarte sigure pe ce spun, ori poate ai înțeles tu greșit etc. și, în final, e doar un articol pe care-l modifici.

Astfel, lăsând la o parte faptul că informația a fost transmisă prima dată de o sursă din FBI, uitată acum, deși citată și de alte publicații, „verificarea” s-a axat pe compania care a comparat imaginile faciale ale protestatarilor. Evident, XRVision nu avea un contract cu Times, ci informația mergea de la un angajat al firmei la un angajat al ziarului. Pe prietenie și pe un pic de publicitate mascată prin pomenirea companiei în textul articolului. XRVision a negat că ar fi prestat pentru Times. Logic. Mai mult, a cerut ziarului să dezmintă informația că ei ar fi sursa care identifică activiștii Antifa. Pentru că nici ei nu își doreau probleme nasoale cu „sistemul”.

Despre cei identificați pe fragmentele video, PolityFact susține că nu fac parte din Antifa, ci din alte organizații „neafiliate”, anume Maryland Skinheads și National Socialist Movements. (Ne scuzați, nu au formalizat legăturile). Apoi, este adevărat că apar pe siteul Antifa din Philadelphia, dar asta nu înseamnă că ar face parte din organizație. Deci participă la acțiunile Antifa, apar pe siteul Antifa, dar ei nu sunt Antifa. Și, în general, Antifa nici nu există…

Cât de adâncă a fost supărarea demascării celor de la Antifa, aflăm tot din istoricul „verificărilor”, din faptul că răspunsurile celor de la Times au venit prin avocatul publicației. Deci, o altă treabă bine făcută, PolitiFact a putut „confirma” că informația este, cum altfel, „falsă”!

Sigur, ar mai fi un ins ciudat, Matthew Heimbach, care figurează pe un blog „antifascist”, evident că fără a avea de a face cu Antifa, se îmbrățișează cu activiști Antifa, dar asta nu înseamnă că ar simpatiza sau că ar fi membru, împărtășește vederi similare, se îmbracă similar și participă la acțiunile lor, dar nici asta nu înseamnă că este Antifa. Probabil că a fi membru Antifa se dovedește doar sub jurămînt în fața unui notar public!

Legat de cazurile absolut evidente, cum ar fi cel al lui John Earle Sullivan (Black Lives Matters Utah), nici o vorbă! Fact-checkerii aproximează destul de convenabil că dacă au vorbit despre cei doi sau trei deja amintiți, nu mai are sens să vorbească și despre Sullivan sau alții, întrucât e deja evident că informația e presupsus falsă din bun start.

Ulterior, însă, cînd subiectul nu am mai putut fi ocolit, tot cei de la Poynter, adică PolitiFact, revin cu precizarea tîmpită că Sullivan se afla la fața locului „ca să documenteze” ce se petrece. Întîmplător, imaginile îl arătau vorbind unui grup, pe care-i îndemna să „let’s burn this shit down”, adică să incendieze Capitoliul! FBI l-a arestat pe Sullivan în timp ce fact-checkerii încă ascundeau apartenența și acțiunile lui.

La fel, nici o vorbă despre imaginile înregistrate cu suporterii lui Trump care scandează „Antifa! Antrifa!” când un personaj sparge ferestrele, acțiune la care suporterii președintelui nu iau parte. Nici despre imaginile în care demonstranți cu șepci MAGA solicită poliției să cheme ajutoare deoarece unii, probabil Antifa, vor să intre în „Goddamned Capitol”.

Jurnalistul de investigații Paul Sperry postează o informație obținută de la un fost agent FBI aflat la fața locului, care îi relatează că la Capitoliu s-ar afla „Antifa thugs” (huligani Antifa), anume cam de-un autobuz („1 bus load”).

Aflat la fața locului, și Jack Posobiec (fost ofițer de informații la Office of Naval Intelligence – ONI), fost analist al Camerei de Comerț al SUA în Sanghai, fost corespondent al OAN și Rebel News Network, mai bine cunoscut pentru dezvăluirile făcute în celebrul caz „Pizzagate”, relatează despre indivizi în haine negre care incită mulțimea la violențe.

Chiar mai interesant ar fi însă de remarcat că, de atâtea verificări, nimeni nu a remarcat esențialul! Poate că discursul lui Trump de la „elipsă” era apt să incite la acțiune, numai că discursul acela era rotit în momentul în care cei de la capitoliu pătrundeau deja în clădire. Trump și susținătorii lui se aflau la cca. 2 kilometri distanță, adică o jumătate de oră pe jos! Iar discursul s-a încheiat cu alte 20 de minute mai târziu!

„Incitarea” propriu-zisă, viza presiuni asupra republicanilor, nicidecum asupra Congresului. Erau vizați vicepreședintele Mike Pence și diversele grupuri jenante din Partidul Republican, „never-trumperii”, apoi RINO (republicanii doar cu numele etc.) și care sunt susținători ai establishmentului.

„Insurecția” a avut în principal participanți pașnici, îi așteptau înăuntru fotografi profesioniști – după cum reiese din înregistrările video, parte din fotografii fiind acum pe pagina Poliției metropolitane din D.C., apoi cei care „subminau statul de drept” îi urmau pe polițiștii care le arătau pe unde să meargă, ca la un tur ghidat.

Apoi, afară, accesul a fost blocat, astfel ca înăuntru să existe doar un număr limitat de „insurgenți” sau „criminali”, chiar și cei aflați înăuntru nefiind puși pe vandalizări, ci făcând fotografii cu tablourile sau făcându-și selfie-uri în diferite locații.

Barack Obama – A Promised Land (2020) este o lucrare care descrie dezamăgirea populației „albe” și extremiste de faptul că Barack Husein Obama a cîștigat succesiv două rînduri de alegeri în Statele Unite, motiv pentru care l-ar fi votat pe Donald Trump în 2016. La rîndul său, Trump, alb și – ca atare – „extremist”, ar fi lucrat pentru adîncirea clivajelor între albi și afro-americani, susținînd rasismul!

Oricît de elucubrantă ar fi teoria, iată că acum i se adaugă și evenimentele de la Capitoliu, anume se justifică astfel acțiunea Poliției de a permite accesul protestatarilor în clădire, pe singurul considerent că erau majoritar albi! Și, evident, rasiști!

Michelle Obama a cerut ca Big Tech să îl blocheze definitiv pe Trump și ei s-au conformat. Twitter îl suspendă definitiv pe Michael Flynn, Sidney Powell, Reddit interzice forumul r / DonaldTrump, interdicția nedeterminată a lui Facebook asupra lui Trump, a urmat deciziile luate de acesta, Twitter și YouTube, Snapchat l-a suspendat pe Trump pe termen nelimitat, iar Shopify s-a mutat să dea jos magazinele conduse de organizația Trump și Campania TrumpTwitter a fost vârful de lance a ceea ce s-a numit „The Purge”, suprimând în jur de 100.000 de conturi ale celor cu vederi de dreapta, printre aceștia aflându-se și președintele în exercițiu al Statelor Unite, avocați ai acestuia, congressmeni republicani, publiciști, practic oricine cu vederi apropiate de Trump.

Până în prezent, Twitter a pierdut 12% din valoarea acțiunilor, înregistrând pierderi de cca. 5 miliarde de dolari! Trump singur avea 88 de milioane de urmăritori.

Facebook pierde valoarea de piață de 60 de miliarde de dolari în două zile, pe măsură ce boicotul publicitar continuă, în ciuda încercărilor lui Mark Zuckerberg de a da înapoi discursurilor de ură / mai mulți agenți de publicitate s-au alăturat boicotului rețelei sociale/ Facebook face aproximativ 70 de miliarde de dolari anual din reclame

Starbucks, care au oprit publicitatea pe toate platformele de socializare. O lungă listă de companii au extras publicitate de la Facebook Inc în sprijinul unei campanii care a chemat gigantul social media pentru că nu a făcut suficient pentru a opri discursul de ură pe platformele sale.

Campania Stop Hate for Profit a fost inițiată de mai multe grupuri americane pentru drepturile civile după moartea recidivistului toxicoman de culoare George Floyd aflat în custodia poliției. De asemenea, Ford a pus frâna pe toate reclamele naționale de socializare pentru următoarele 30 de zile. Alte companii din boicot includ Pepsi, Unilever, Adidas, Coca-Cola, HP, Lululemon, Clorox și Verizon. (Mai țineți minte episodul Milka? Milka în p… mea!?)

Mitchell Baker (Mozilla) a făcut propuneri ca să se depisteze cine sunt cei care dau bani de reclame republicanilor și să se acționeze în consecință. Simpla scoatere de pe platformă nu este suficientă, spun cei de la Mozilla, e nevoie ca vocile democrate („relevante”) să fie amplificate, iar celelalte estompate. Nimic nou pentru Google care face asta deja de multă vreme!

YouTube a șters canalul lui Donald Trump și continuă să șteargă conturile celor cu vederi de dreapta.

Cumulus Media, al treilea cel mai mare proprietar american al posturilor de radio AM și FM, amenință să concedieze gazde de spectacol care pun la îndoială rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020. Cumulus, ale cărui posturi găzduiesc nume precum Mark Levin, Chris Plante și Dan Bongino, ajunge la mai mult de un sfert de miliard de ascultători în fiecare lună, cu programe difuzate prin 416 posturi deținute și operate de companie și alte 8.000 de afiliați prin intermediul Westwood One, o filială a Cumulus.

Airbnb a anunțat că va examina rezervările din zona DC și oricui asociat cu un „grup de ură” i se va anula rezervarea și va fi interzisă de la Airbnb. De prisos să mai vorbim despre invențiile „progresiste” precum Uber sau Uber Eats. O serie de republicani s-au trezit în situația ciudată în care firma nu le mai livra servicii doar din cauza convingerilor politice, despre care primiseră informații direct de la platformele social media!

Dar lucrururile au mers și mai departe! Au urmat concedieri reciproce. În Silicon Valley (și nu numai), numeroase firme au început să-și identifice angajații după stickerele de pe mașini, cei care împărtășeau viziuni diferite de ale conducerii fiind concediați pe loc.

Potrivit Bloomberg, Deutsche Bank a decis că nu mai dorește să asigure servicii fostului președinte Donald Trump! Cu alte cuvinte, o bancă a refuzat să ruleze milioanele de dolari ale clientului, doar pentru că acest client a fost președintele Statelor Unite, cu viziunile căruia conducerea băncii sau altcineva nu erau de acord! Mai mult, demența a mers și mai departe! O a doua bancă folosită de Trump,  Signature Bank i-a închis lui Trump toate conturile personale și a solicitat anularea contractelor pe care le avea cu Trump.

Semnalul dat a fost puternic, numeroase alte companii aliniindu-se acestui șantaj ordinar împotriva clienților, în încercarea de a demonstra că există un partid unic, o viziune poilitică singulară acceptată și o poziție de forță în fața căruia clientul nu are decît să-și plece capul.

Curt Schilling, participant la mitingul din Washington D.C. a avut surpriza să rămînă fără asigurare, întrucît cei de la AIG Insurance au decis să nu-l mai asigure întrucît este susținător al lui Trump! Decizia a fost luată după ce agentul și conducerea companiei au vizionat profilul social media al lui Curt Schilling, client de peste 17 ani al companiei de asigurări! AIG face parte din companiile „Too Big to Fail” care au cauzat criza din 2008!

John Matze, CEO al Parler a primit amenințări cu moartea, iar locuința i-a fost atacată de necunoscuți, iar firma de securitate cu care avcea contract „a acceptat” să piardă un client și să renunțe la obiectiv. Familia a trebuit să se mute în altă locuință. Dar, tot legat de Parler, utilizatorii serviciului au fost constant urmăriți și pe timpul demonstrației de la Washington, anume pe baza aplicației instalate pe terminalele smart pe care le aveau asupra lor și a datelor GPS.

Una peste alta, ideea era de a-i îndepărta pe cei cu altă viziune din societate odată cu preluarea puterii. Între timp, la Washington, în Congres, se discutau aberații și mai mari! De exemplu, Alexandria Ocasio-Cortez, una din cele mai sinistre figuri din rîndurile democraților, susținea nevoia „deprogramării” republicanilor, a nu se înțelege că a politicienilor, ci a cetățenilor avînd această opțiune politică, și chiar internarea lor în lagăre de reeducare. Cca. 80 de milioane? Jumătate din națiune!? Evident, ideea a fost imediat preluată de susținătorii democrați.

Laura Loomer, este politician republican din Florida, care a beneficiat din plin de atenția social-media. Și de atenția fanilor ei, dar și de atenția companiilor, care au cenzurat-o copios de-a lungul timpului. Nu vorbisem despre Wikipedia, un alt tomberon „progresist”, unde mormanul de gunoi este atît de mare că abia dacă mai merită să accesezi platforma. Deci, intrînd pe Wikipedia, aflăm despre Laura Loomer că este de „extremă dreapta”. Dreapta nu mai există, oricine îndrăznește să nu fie socialist sau comunist (aka liberal sau „progresisit”) poate conta pe această etichetă! Apoi, e „conspiracy theorist” – adică cineva care emite teorii ale conspirației (aka diferite de „teoriile” stîngiste, unele chiar de extremă stînga), deși nimeni nu explică de ce este greșit a discuta teorii, fie acestea și „ale conspirației”? Mai îngrijorător ar fi ca cineva să fie un „practician” al conspirațiilor! În fine Loomer mai are și eticheta de „islamofob”! Ori aici, pot oferi deja consultanță în materie, fiind chiar eu în situația aceasta! De ce? Pentru că titlul unui text pe care l-am publicat într-o revistă a fost schimbat de redacție în: „Milioane de refugiați iau cu asalt țările noastre”. Nu găsesc nimic greșit în informația aceasta. Într-adevăr, milioane de refugiați vin în UE și nu cred că e vreun secret. Sigur, din perspectivă oligofrenă, „progresistă”, acest enunț este „islamofob”, cretinul care a făcut acuzația referindu-se la sintagma „iau cu asalt” în termeni militari, acuzîndu-mă că răspîndesc ideea că UE ar fi atacată, iar cum majoritatea refugiaților sînt islamiști, devine evident că eu sînt „islamofob”. Nu ai cum să combați așa ceva! Dacă zici că ninge, poți fi catalogat drept rasist, zăpada fiind albă, iar tu făcînd apologia albului, devine evident că ai ceva împotriva a tot ceea ce este negru, deci ești rasist.

Dar, să revenim la Loomer! După ce a fost eliminată de Twitter, Facebook și Instagram, nu-i așa, pentru că era „islamofobă”, „conspiraționistă” și de „extremă dreapta”, PayPalVenmoGoFundMe au refuzat să îi mai ofere servicii, iar Chase Bank i-a retras posibilitatea de a mai utiliza online banking. Comcast i-a suprimat în plină campanie accesul la email și SMS, Uber și Lyft i-au refuzat serviciile de transport.

Loomer nu a suferit vreo condamnare în viața ei, nu a comis infracțiuni, nici chiar violențe în familie și niciodată nu a avut probleme psihice. Cu toate acestea, numele ei a fost plasat în Sistemul Federal Național de Verificare Instantanee a Antecedentelor Penale (NICS) și i s-a interzis să dețină vreodată armă de foc. Adică, iată o încălcare flagrantă a dreptului constituțional de a se bucura de prevederile celui de-al doilea amendament și de a deține legal o armă! Singurii care au abilitatea de a lua o asemenea decizie sînt cei din FBI!

Mai mult, Loomer a fost plasată și pe „No-Fly lists” fiind catalogată „de extremă dreapta”, deci oarecum asimilată unui terorist, ceea ce înseamnă deplasări doar cu trenul sau mașina, iar distanțele în SUA pot fi destul de mari! Dar, cazul Loomer nu este singular. Compania aeriană Delta a refuzat să transporte două femei, care au și fost debarcate, întrucît un terț le-a auzit vorbind între ele și a tras concluzia că ar fi susținătoare Trump. Problema cu Loomer este însă că a fost jurnalist de investigații, lucrînd pentru  Project Veritas și pentru The Rebel Media. Loomer a dat în judecată Twitter, Apple, Facebook și Google pe temeiul restrîngerii dreptului ei la liberă exprimare, garantaă de primul amendament al Constituției.

The Purge 2 – Antifelebelemeii și QAnon

Compania Facebook a eliminat peste 78.000 de profiluri atît de pe platforma Facebook, cît și de pe Instagram, spunînd că au postat „conținut QAnon” și conținut legat de „mișcări sociale militarizate”! Facebook a adăugat că „aceste grupuri lucrează în mod constant pentru a evita regulile noastre, dar vom continua să studiem modul în care acestea evoluează pentru a menține oamenii în siguranță”. Pagini, grupuri, profile sînt șterse în continuare cu zecile de mii! La fel se întîmplă și pe Twitter, Google și YouTube.

„Aceste conturi au fost implicate în schimbul de conținut dăunător asociat QAnon la scară largă și au fost dedicate în principal propagării unor teorii ale conspirației în cadrul serviciului”, a declarat Twitter la 11 ianuarie.

De ce discutăm aici despre QAnon? Pentru că, departe de a fi ceea ce se pretinde că este (sau că a fost), QAnon e cel mai probabil o operațiune de tip „psy ops”! După ce adepții „mișcării” au infiltrat conturile republicane, conservatoare, de susținători ai lui Trump, au început să posteze mesaje identice cu ale acestora, pînă cînd, brusc, au apărut îndemnuri de demobilizare, insistînd că „băieții cu pălării albe” (aluzie la clișeul cinematografic din filmele western unde bandiții purtau pălării negre, iar eroii pozitivi albe) se ocupă de victoria lui Trump, iar susținătorii nu au decît să „respecte planul” și să aștepte ca băieții buni să-și desăvîrșească opera.

Oricum a existat o demobilizare generată chiar de Trump, perceput de susținătorii săi ca fiind eroul pe cal alb care luptă pentru „mase”, ca atare, bătălia fiind angajată, nu mai rămînea pentru susținători decît să consume popcorn și să urmărească „spectacolul”.

QAnon a insistat pe pasivitate și „respectarea planului” și cînd echipa lui Trump a solicitat mobilizare. Pe urmă, tot QAnon a fost și în primele rînduri în timpul „insurgenței” de la Capitoliu, alături de Antifa și BLM. Așa-zisul șaman a beneficiat de atenție permanentă pe durata acțiunii, fiind pozat și filmat din toate unghiurile, iar în prezent este martorul celor care vor să-l pună pe Trump sub acuzare. Nu ar mira pe nimeni să declare că Trump l-a incitat.

Twitter suspendă conturile Antifa din New York, peste 71.000 fiind pur și simplu rase de pe platformă. La fel Antifa Sacramento, cu peste 17.000 de conturi,

Rămîne extrem de interesant atașamentul Antifa și Black Lives Matter față de politicile de extremă stînga, parte a planului Forumului de la Davos – Marea Resetare. La fel, pagina web utilizată de Antifa a devenit odată cu inaugurarea lui Joe Biden la Casa Albă, doar o pagină care redirecționează spre siteul președinției. „Sistemul” a decis să își șteargă definitiv urmele oricărei colaborări cu extremiștii pe care i-a dădăcit atîta vreme.

Riposta Antifa și BLM nu s-a lăsat așteptată! La Seatle și la Portland, bandele „negre” au devastat localuri din centru, mici afaceri, iar la Portland sediul democraților. De data aceasta, forțele de ordine nu au mai privit politicoase ca pe vremea „dictatoruui” Trump, ci au împrăștiat demonstranții cu brutalitate. Cel puțin 8 au fost arestați, iar ziua următoare au urmat noi ciocniri cu forțele de ordine.

Există semne clare că Black Lives Matter și Antifa sînt nemulțumiți de felul în care au fost folosiți de partid și de serviciile americane și rămîne de văzut în ce măsură această supărare va fi sau nu întoarsă împotriva „stăpînului”. Avînd în vedere nivelul de inteligență al acestora, puțin probabil, totuși.

Ca o concluzie, cei care consideră că „nu au nimic de ascuns” pe platformele de social media, iar că acestea oferă din pură bunătate sufletească un serviciu public, sînt în gravă eroare. Oricine dorește să utilizeze aceste servicii mai mult decît pentru a posta pisicuțe și căni cu cafea, se află „in deep shit”. Deocamdată, cu toată migrarea masivă dinspre Facebook și Twitter către Gab, Parler, MeWe, Rumble, Minds etc. sau chiar în zona de libertate „rusească”, adică Telegram și VK, jocurile sînt departe de a fi făcute. Social media înseamnă așadar posibilitatea de a-ți pierde locul de muncă dacă un alt partid decît cel pe care-l susții cîștigă alegerile, înseamnă pierderea unor drepturi precum cel de a călători, de a comunica, de a beneficia de servicii bancare, de a închiria o locuință, de a avea intimitate sau siguranță fizică. Gratis, dar extrem de scump se livrează Facebook, Twitter, YouTube…

Autor: Ambrus Bela

Sursa: Samizdatul