Mor oamenii deoarece casa (și odată cu ea și viața) nu (mai) este un drept garantat de stat, ci o marfă pe care o achiziționează cine își permite de pe o piață prost sau deloc reglementată, mâna invizibilă împărțind lumea în niște șmecheri care fac bani și niște fraieri care fac (sau cărora li se fac) parastase (sau ce rânduieli or fi pe la musulmani). După care vin șoșocii să spună că, de fapt, americanii i-au atacat pe turci cu arma tectonică.
Mesajul “antisistem” e prizat doar datorită faptului că sistemul produce foarte mulți tâmpiți (cu sau fără diplomă) și foarte mulți plecați cu sorcova (cu sau fără tratament). Dar în mod paradoxal, mesajul e corect în esența lui, dacă stăm să-l decriptăm cu atenție și răbdare, dând la o parte straturile de moloz delirant și semianalfabet. Mai precis, niște șmecherii i-au omorât pe niște fraieri, după care le-au spus că li se trage de la natură.
Doar că șmecherii sunt cu totul alții decât în povestea șoșocilor. La fel și modalitatea de țepuire, care în cazul de față e omor cu acte în regulă (căci din câte se pare, legea a fost, în cazul de față, de partea “dezvoltatorilor imobiliari” – au existat derogări legale de la standardele de siguranță și deci un mecanism legal de transformare a morților în profit, cum se întâmplă, de altfel, și în cazul războaielor).
Așadar, “antisistemul” e de fapt parte din sistem. Pentru a putea fi țepuiți și omorâți în continuare, oamenii trebuie să alerge după cai verzi pe pereți. Pe care nu o să-i prindă niciodată. Pentru că nu există.
Autor: Alexandru Racu
Adauga comentariu