Analize și opinii

Alexandru Petria: “Epidemia ca politică”

„Pragul care separă umanitatea de barbarie a fost depășit”, susține filosoful Giorgio Agamben, în recenta sa carte despre pandemie, „Epidemia ca politică”, care a fost publicată în traducere românească de Alexandria Publishing House.

Agamben este unul dintre cei mai importanți filosofi italieni din ultimele decenii. În 2001, el a ajuns în atenția publică refuzând filajul și amprentarea practicate de autoritățile SUA, ca urmare a atacurilor din 11 septembrie.

În același spirit al apărării libertăților civile, Giorgio Agamben ne îndeamnă în paginile cărții sale să înțelegem și să ne revoltăm împotriva regimului politico-sanitar impus de criza Covid la nivel mondial.

„Confruntați cu fenomenul terorismului, se afirma că trebuie să suprimăm libertatea pentru a o proteja, acum ni se spune că trebuie să suspendăm viața pentru a o proteja”, spune, subliniind că „o normă care afirmă că trebuie să renunțăm la bine pentru a salva binele e tot atât de falsă și contradictorie ca și cea care, pentru a apăra libertatea, ne impune să renunțăm la libertate”.

Filosoful observă, în legătură cu fenomenul ce ne obsedează, că a apărut o noutate în relațiile dintre oameni- „sănătatea devine o obligație juridică ce trebuie îndeplinită cu orice preț”, unde „aproapele nostru a fost abolit”.

„Epidemia ca politică” este un volum extrem de incitant, de-o actualitate arzătoare, scris într-un limbaj accesibil, fără parade intelectuale ce nu-și au rostul. Nu că merită citit, l-aș impune ca lectură obligatorie, dacă aș avea puterea. Închei cu un fragment semnificativ: „Și se prea poate, atunci când istoricii se vor fi lămurit ce anume a fost cu adevărat în joc în pandemie, să constate această perioadă ca fiind una dintre cele mai rușinoase din istoria italiană, iar despre cei care s-au aflat la conducere, drept niște iresponsabili lipsiți de orice scrupul”. Desigur, precum în Italia, la fel și la noi.

Autor: Alexandru Petria

NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea,
Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, ambele apărute la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este
Timpuri virale. Gânduri pe contrasens  tot la Alexandria Publishing House, în 2020. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.