Analize și opinii

Alexandru Petria: ”Assange și incendiul de Paris. Lucruri peste care nu putem trece”

Arestarea lui Julien Assange a dat o lovitură gravă libertății de exprimare.



Incendiul de la catedrala Notre Dame a fost un foc în inima creștinismului, nu numai în cel al culturii europene, cum se trâmbițează în media oficială.

„Ce-i de făcut?”, după interogația lui Lenin, dar poate să fie a mea sau a ta, fără rezonanță bolșevică.

Dacă vă luați după mine, în viitorul apropiat, fiecare națiune are datoria să-și apere interesele, necălcată în picioare. Să și le apere punctual, strict după interesele personale, fără să țină cont de bolboroseala de la Bruxelles. Niște funcționari nealeși de nimeni n-au legitimitatea să ne decidă soarta. U.E are nevoie de reformare, să fie o piață de liber schimb, fără corectitudine politică și răhățișuri de acest gen, fără parlament și comisari care să decidă ce este bine și rău, peste capul a sute de milioane de oameni. De aceea contează pe cine o să votăm la alegerile pentru Parlamentul European, locul de unde are șansa să pornească restructurarea construcției europene, inclusiv desființarea Parlamentului European. Seamănă cu o misiune imposibilă? Nu-i exclus. Însă trebuie început de undeva. Dacă nu de acolo, pe alte căi, și-s în mâna noastră. Numai moartea e dincolo de alegerile personale.

Alternativa la schimbare este escaladarea conflictelor mocnite, cu debușeu inevitabil într-un război, cândva, nedorit de nimeni cu mintea la el.

Arestarea australianului nu este demnă de Europa, un spațiu pretins al civilizației democratice și al libertății, cum nici focul din centrul Parisului.

Assange și incendiul de pe Île de la Cité sunt linia roșie peste care n-avem cum trece, ca să rămânem măcar ce suntem.

Autor: Alexandru Petria

Sursa: Alexandru Petria Facebook

NOTA REDACȚIEI:

Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).

A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.

I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea, apărut la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, tot la Alexandria Publishing House, la finalul lui 2018. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.