Trăim în multe privințe – bune și rele – pe o zestre a trecutului, care ne însoțește de-a lungul vieții, el trebuie să ne fie în fapt un sfătuitor, un învățător. Din păcate, în lunga mea viață am trăit de nenumărate ori imixtiunea factorilor politici în transmiterea acestei prețioase zestre și nu de rareori, din păcate, uitarea, deturnarea ori trunchierea ei.
Ne revine însă datoria de a apăra o privire limpede, deplin înțelegătoare și de a respinge atât uitarea, cât și interpretările partizane. Acest lucru trebuie să-l realizăm ca cetățeni ai unei țări, dar și ca oameni deplin conștienți de „mersul lumii” de astăzi și din totdeauna. Asistăm atât de deseori la falsificări și denaturări și mai ales la uitări, încât este vremea unei treziri, a conștientizării locului real pe care l-au avut cei care ne-au precedat, a celui pe care îl avem și mai ales a celui care s-ar cuveni să-l avem.
Istoriei trebuie să i se redea locul firesc într-un proces de formare a fiecăruia, deoarece numai astfel vom fi deplin înzestrați cu un proces de cunoaștere indispensabil unei drepte judecăți. Lumea se schimbă sub ochii noștri, trăim în fiecare clipă un proces extraordinar de mutații și de deplasări a centrelor. În realitate, suntem confruntați cu o întrecere extraordinară, în care se produc decantări și care însă trebuie să ducă la un fericit moment, la o generală echilibrare a planetei, la asigurarea unui mers înainte, într-adevăr fratern al tuturor, moment în care pacea va fi instaurată, căci altfel drumul nostru este spre pierire. În această nouă situație nu putem ajunge decât printr-un deziderat și o voință colectivă, fiind deplin conștienți că nouă, oamenilor, ne revine schimbarea de comportament, noi, de fapt, vom alege viitorul nostru, al umanității în ansamblu.
Dacă cursa nebunească a înarmării va continua, în condițiile forței atomice, suntem sortiți autodistrugerii; de asemenea, dacă dezechilibrul între soarta oamenilor va fi același – între mizerie cruntă și bogăție sfidătoare – va persista sau chiar se va accentua, nu vom putea vorbi de libertate, egalitate și fraternitate decât ca lozinci lipsite de un conținut real.Omenirea a străbătut un drum întins, și-a cucerit pas cu pas această planetă, a trecut printr-un proces de civilizare în succesive etape, dar astăzi, datorită în bună măsură chiar extraordinarului proces de dezvoltare, suntem datori, dacă vrem să ființeze un viitor al umanității, să găsim căile înțelegerii și să realizăm pacea universală și împlinirea aspirațiilor nu doar al unor mari puteri sau al unor state prea puternic înarmate, ci a oamenilor de pretutindeni, cu înțelepciune și simțul măsurii, învățând din extraordinara epopee a unui trecut.
Istoria ne este necesară, ca reazem, ca îndrumător pentru a găsi căile cele mai bune și mai ales pentru a ne feri de cele înșelătoare, iar cele mai puternice dintre state, în primul rând, au datoria de a a-și aduce o contribuție înțeleaptă, în propriul lor interes, dar și ca o datorie față de dezvoltarea omenirii, împiedicând distrugerea ei și mai ales o tragică autodistrugere!
Autor: Acad. Dan Berindei
Sursa: Revista Art-Emis
Adauga comentariu