C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Istoria Binomului în documente

Binomul DNA – SRI a fost negat vehement de către conducătorii celor două instituții. În ciuda acestui fapt, informațiile privitoare la această colaborare au început să circule din ce în ce mai insistent, iar implicarea SRI în derularea actului de justiție a adus în discuție chiar și ideea existenței unor veritabile operațiuni de „poliție politică“. Motiv pentru care o serie de personalități politice, precum și anumite instituții juridice au solicitat ferm desecretizarea protocoalelor secrete încheiate între SRI și DNA.

iohannis.ewh734xk0n-e1482923261836

În ciuda acestei secretomanii care durează de ani buni, informațiile privitoare la colaborarea dintre cele cele două instituții de forță sunt accesibile oricui. Iar pentru a le descifra este suficient să citești Rapoartele anuale privind activitatea desfăşurată de SRI.

2004-2007: începuturi „modeste“

Întocmit pe vremea în care Florian Coldea era doar un mărunt ofițeraș de provincie, DNA se numea PNA, iar despre Laura Codruța Kovesi nu auzise încă nimeni. „Raportul privind activitatea desfăşurată de SRI în cursul anului 2004“ menționează totuși că „SRI a acordat un sprijin consistent organelor cu atribuţii în realizarea cercetării şi urmăririi penale în îndeplinirea responsabilităţilor acestora, documentarea informativă temeinică realizată la nivelul Serviciului asupra unor cazuri în care erau întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni cu relevanţă pentru securitatea naţională a României fundamentând transmiterea a 457 de sesizări către instituţiile abilitate“. Iar dintre acestea, 166 au fost adresate PNA.

Prin comparație, Parchetul General a primit 82 de sesizări, 38 au fost destinate Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, iar alte 55 Parchetelor de pe lângă Tribunalele Judeţene.

Anul 2005 a fost pentru SRI ceva mai productiv: Ministerul Public, respectiv MAI au primit un total de 543 de sesizări, cu 11,88% mai multe decât în 2004. Dintre acestea, PNA a primit 189, în creştere cu 11,38% față de anul anterior. Conform Raportului SRI, „informările transmise către PNA au vizat diverse forme de manifestare a corupţiei – cu precădere fapte susceptibile a constitui infracţiuni comise de funcţionari din administraţia publică, sectoarele financiar-bancar şi vamal sau din diverse domenii economice“.

Apar grupele de experți

Eminențele cenușii ale unui mecanism aberant

Anul 2006 a adus o serie de schimbări în activitatea SRI: „au fost operate modificări în procesul analitic, constând în constituirea de grupe de experţi cu diferite specializări, pentru evaluarea complementară şi integrarea informaţiilor“. În plus, s-au creat „condiţiile pentru extinderea şi diversificarea canalelor de comunicare intra-instituţionale, în vederea asigurării unui dialog direct între specialiştii în domenii conexe“. Atunci, Ministerul Public şi MAI au primit 679 de sesizări (în creştere cu 25,41% faţă de anul precedent). Iar DNA – 183.

În 2007, SRI a transmis un total de 643 de sesizări: 4 adresate procurorului general, 218 DIICOT. DNA era abia pe locul al treilea, cu 185 de sesizări. Alte 5 sesizări au fost adresate Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel și 16 Parchetelor de pe lângă tribunale. Ca o premieră, începând cu acel an, și Parchetele de pe lângă judecătorii au devenit destinatarii sesizărilor SRI: au primit 11.

Echipele mixte

În cursul anului 2008, SRI a pus la dispoziţia instituţiilor cu responsabilităţi în efectuarea cercetării şi urmăririi penale 792 informări, în creştere cu 23% faţă de anul precedent. Atunci, Ministerului Public i-au fost transmise 540 de informări, grupate după cum urmează: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 493; procurorul general – 5; Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – 264; Direcția Naţională Anticorupţie – 224; Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, tribunale și judecătorii au primit, în total, 47 de sesizări.

Anul 2009 înregistrează un soi de premieră procedurală: SRI începe să enumere separat informările primite de instituțiile centrale și pe cele teritoriale. În cazul DNA, structura centrală a primit 224 de sesizări, iar structurile teritoriale – 129.

Anul 2009 a adus cu sine un salt masiv în ceea ce privește rapoartele SRI: 1.186 – în creştere cu 49,87% faţă de anul anterior.

Structura centrală a DNA a primit 224, iar structurile locale doar 129. Acela a fost și anul în care SRI a recunoscut, pentru prima dată, existența unor „echipe mixte“: „Pentru unele situaţii au fost constituite inclusiv echipe operative mixte care au asigurat managementul activităţii de documentare şi, ulterior, valorificarea eficientă a datelor şi informaţiilor referitoare la săvârşirea de infracţiuni“.

SRI, în „structuri ale organelor de cercetare şi urmărire penală“

Conform propriului Raport de activitate, „anul 2010 a reprezentat o perioadă de cooperare consistentă cu organele de cercetare şi urmărire penală“. Nu se menționează concret în ce a constat acea „cooperare consistentă“, în schimb, aflăm că „volumul total al informărilor şi sesizărilor s-a ridicat la 1.849, în creştere semnificativă (cu 36%) faţă de anul anterior“. Concret, structura centrală a DNA a primit 272 de sesizări, iar structurile teritoriale, alte 243. Raportul de activitate pe anul 2012 marchează un mare pas înainte în ceea ce privește implicarea SRI în „mersul“ justiției: „Mai mult, în numeroase cazuri, experţi în domeniul juridic ai Serviciului au fost cooptaţi în echipe operative comune constituite la nivelul unor structuri ale organelor de cercetare şi urmărire penală“. Dar raportul nu explică absolut deloc ce a avut de a face culegerea de informații cu urmărirea penală. Dar, oricum ar fi, volumul total al informărilor şi sesizărilor oferite de SRI s-a ridicat la 3.289, în creştere faţă de anul precedent. În acel an structura centrală a DNA a primit 418 sesizări, iar cele teritoriale, alte 442.

Binomul – recunoscut oficial

Raportul de activitate al SRI pe anul 2013 arată că „Binomul instituţional Ministerul Public – SRI a funcţionat şi în 2013 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor din perspectiva cunoaşterii, prevenirii şi combaterii corupției“. Tot de acolo aflăm că, de fapt, nu este vorba doar despre un Binom, ci mai curând despre un polinom: „Principalele activităţi de cooperare s-au realizat pe relaţia cu Ministerul Public, MAI, SIE, MApN, SPP şi Ministerul Justiţiei“.

Înalta protecție a CSAT

Legea proprie de funcționare a SRI menționează aria de competență a serviciului secret. Cu toate acestea, intervenția în derularea actului de justiție a devenit posibilă abia după ce, în 2005, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a introdus corupția printre factorii care afectează siguranța națională.

Astfel, CSAT a hotărât că faptele de corupție sunt un pericol la siguranța națională; în 2008, printr-o decizie a CSAT, SRI a devenit autoritate naţională în materia interceptării comunicaţiilor; în baza unor decizii CSAT din 2004 și 2006, SRI a prelungit în 2009 protocoalele cu Ministerul Justiției, Parchetul General și alte instituții.

CSAT 2004

În cadrul ședințelor Consiliului, hotărârile adoptate au devenit obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi au vizat menţinerea stabilităţii politice interne, combaterea corupţiei şi marginalizării sociale. În conţinutul Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitatea naţională au fost incluse şi aspectele legate de implicarea serviciilor de informaţii în aplicarea legislaţiei, în special în ceea ce priveşte combaterea fraudei, corupţiei şi spălării banilor. În consecinţă, Consiliul a aprobat unele modificări privind structurile organizatorice ale serviciilor de informaţii, regulamentele de organizare şi funcţionare a acestora.

CSAT 2005

– Modernizarea serviciilor de informaţii şi creşterea eficienţei acestora.

– Analizarea şi aprobarea direcţiilor de acţiune pentru prevenirea, identificarea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, referitoare la formele de manifestare a corupţiei şi măsurile de combatere eficientă a acestui fenomen.

– În acest context, în cadrul CSAT, s-a hotărât instituirea Comunităţii Naţionale de Informaţii, asigurată prin informaţiile furnizate de SRI, SIE, DGIA şi DGIPI.

– Ministerul Public şi DNA au încheiat protocoale de cooperare cu toate structurile care au atribuţii informative în vederea gestionării şi valorificării eficiente a informaţiilor privind faptele de corupţie, precum şi cu alte instituţii care au atribuţii în acest domeniu (BNR, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Autoritatea Naţională de Control, ANAF, CNVM).

CSAT 2006

Serviciile de informaţii au prezentat, în cadrul şedinţelor Consiliului, rapoarte şi informări cu privire la factorii de risc. Printre acestea s-au aflat: marea corupţie şi alte activităţi infracţionale grave, generatoare de pericole la adresa securităţii.

CSAT 2007

Serviciile au prezentat, în cadrul ședinţelor Consiliului, rapoarte şi informări cu privire la factorii de risc şi ameninţările din contextul internaţional de securitate, precum şi vulnerabilităţi interne ce pot favoriza manifestarea acestora pe teritoriul naţional. Printre acestea s-au aflat: marea corupţie şi alte activităţi infracţionale grave.

CSAT 2008

A fost primul an când Consiliul nu a avut în raport niciun cuvințel referitor la acțiunile întreprinse pentru combaterea corupției. Situație care s-a repetat și în 2012.

CSAT 2009

Instituția aflată în subordinea președintelui a dezvoltat pentru anul 2010 Strategia naţională anticorupţie în domeniul justiţiei, fără a detalia în raport.

CSAT 2010

Pentru anul 2011 au fost stabilite următoarele priorităţi strategice: combaterea şi, pe cât posibil, eradicarea fenomenului corupţiei şi evaziunii fiscale, în toate formele de manifestare asupra intereselor legitime ale cetăţenilor şi statului român.

CSAT 2013

Deja apăreau fapte de corupție „în aproape toate domeniile de activitate“.

„Nu au treabă în această zonă“

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul în 2015, fostul șef al DNA vorbea despre modul în care a colaborat cu SRI. „În limitele legii“, definea Morar ajutorul dat de serviciul de informații procurorilor.

„Cât timp am condus DNA-ul, SRI a avut un rol… hai să nu-i spunem periferic, dar a avut un rol în limitele legii. Nu fac un favor nimănui – nici acestei ţări, nici DNA-ului, nici procurorilor – ofiţerii SRI care trimit informaţiile la Parchet, pentru că sunt obligaţi prin lege. Cealaltă atribuţie a serviciilor de informaţii – în speţă a SRI-ului – este de a asigura sprijinul logistic pentru interceptări pentru că ei deţin toată logistica pentru interceptări în România. Cam aici trebuie cantonată activitatea şi implicarea SRI în lupta anticorupţie“. Morar motiva atunci interdicția serviciilor de informații de a face dosare penale prin riscul unui exces de putere. „Pentru că atunci când după 1990 li s-au luat serviciilor de informaţii atribuţiile judiciare, s-a avut în vedere un lucru elementar: nu poţi să fii în acelaşi timp un deţinător al unor informaţii enorme, importante şi să şi poţi să faci dosare penale. Pentru că ai avea prea multă putere. Prin urmare, nu au legitimarea nici constituţională, nici legală de a face mai mult decât ce vă spun“, afirma fostul șef al DNA.

Despre Binomul DNA – SRI, fostul procuror spunea: „Puteţi avea un răspuns din modul cum am procedat eu. Niciodată în comunicatele DNA-ului, în vremea când eram şef al DNA, nu a existat că «Acest dosar s-a realizat cu sprijinul SRI». Am considerat întotdeauna că treaba procurorilor e una, treaba SRI-ului e alta. Sunt importante amândouă, dar trebuie separate apele“.

În acest context, Morar cataloga amestecul SRI în Justiție ca inacceptabil. „Nu, n-au puterea să ameninţe instituţiile statului şi nu trebuie să se mai ajungă aici. La fel cum o declaraţie a unui reprezentant al SRI-ului că urmăreşte dosarul până la soluţionarea definitivă este de neacceptat şi de neînţeles. Nu au treabă în această zonă“, a mai declarat actualul judecător al CCR.

„Câmpul tactic“

În 2015, tema implicării SRI în Justiţie a fost adusă în atenția publică chiar de șeful Direcției Juridice din SRI, generalul Dumitru Dumbravă. Acesta a declarat atunci, pentru site-ul juridice.ro: „Dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind – naiv am putea spune acum – că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare, a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate“.

Cea mai nouă atestare documentară

Noul șef al comisiei SRI, Adrian Țuțuianu: „SRI a încheiat protocoale încă din 1992, la inițiativa Serviciului sau a altor instituții. Unele au fost aprobate de CSAT. Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, majoritatea au caracter de secret de stat, pentru că privesc obiective, resurse sau activități ale SRI. Au existat și există protocoale încheiate cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comerțului, Ministerul Sănătății.

Autori: Vasile Surcel, Eduard Pascu

Sursa: Cotidianul

Related Posts

One Response “Istoria Binomului în documente”

  1. Gina says:

    “Precum in Cer asa si pe Pamant”, ierarhii in Cer, ierarhii pe Pamant. Pana si ingerii cer desecretizarea protocoalelor, din Cer si de pe Pamant. Ingerii cazuti. “Si se facu lumina!”
    Pace! “Pacea Mea o las voua, pacea Mea o dau voua”, Iisus

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss