C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Ion Cristoiu: ”O altă încălcare a Constituției de către Klaus Iohannis: refuzul de a numi un director civil la SIE!”

Activitatea Serviciului de Informații Externe stă sub autoritatea a două documente fundamentale: Constituția României și Legea Nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.


Deși nu are nici o prevedere expresă pentru acest Serviciu secret, ca și în cazul SRI, Constituția stipulează activitatea SIE prin toate articolele care impun respectarea drepturilor omului în România postdecebristă. Printre altele, aceste articole țin să sublinieze despărțirea noilor Servicii Secrete de fosta Securitate. Astfel, dacă în regimul Ceaușescu Serviciul de Informații Externe, sub denumirea de DIE, era o direcție a Securității, în postdecembrism, SIE s-a transformat în Serviciu autonom.

În cazul Serviciilor secrete din democrații, principiul numărul unu al locului și rolului lor în societate stă în contracararea oricărei încercări de a comite abuzuri. Unul dintre mijloacele constituționale create de democrații pentru a ține în frîu Serviciile secrete e reprezentat de controlul civil al acestora. Prin acest control se înțeleg supravegherea de către presă, de către societatea civilă și controlul parlamentar. Un punct de esență a acestui control e dat de numirea în fruntea Serviciilor a unui director civil. Nu cred că trebuie să mai insist asupra argumentelor care sprijină necesitatea unui director civil în fruntea SIE. Legea din 1998 are următoarele prevederi în acest sens:

Art. 6. – (1) Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la propunerea Preşedintelui României.

(2) La numirea în funcţie directorul depune în faţa Preşedintelui României următorul jurământ: „Eu,…, jur că voi îndeplini cu bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi al legilor ţării, atribuţiile ce îmi revin în calitate de director al Serviciului de Informaţii Externe.”

Art. 7. – (1) Directorul Serviciului de Informaţii Externe conduce întreaga activitate a acestuia şi îl reprezintă în raporturile cu ministerele, instituţiile publice şi cu alte persoane juridice publice şi private din ţară, precum şi cu organisme similare din străinătate.”

O simplă privire aruncată asupra Legii destăinuie autoritatea cu care e investit directorul civil al SIE. Deși Legea ar trebui modificată astfel încît și directorul SIE să depindă de Parlament, totuși, directorul civil apare drept cel răspunzător de respectarea Constituției și a Legilor țării de către SIE prin Jurămîntul pe care-l depune. Investit cu uriașa responsabilitate de a asigura controlul civil al militarilor din SIE, directorul dispune, așa cum se vede din Lege, de o autoritate uriașă în SIE.

Cum stăm la ora actuală cu controlul civil al SIE prin intermediul directorului civil? Răspunsul e stupefiant:

SIE nu mai are un control civil asigurat de directorul civil din 26 septembrie 2016. De un an și opt luni. În curînd se vor împlini doi ani. În istorica zi de 26 septembrie 2016 directorul civil al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, una din figurile proeminente ale politicii românești își dă demisia din funcție. Demisia unui director de serviciu secret nu e de ici de colea. În cazul lui Mihai Răzvan Ungureanu e chiar un eveniment de proporțiile unui cutremur social-politic. În astfel de situații transparența e mai mult decît obligatorie. Mai ales că demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu venea în toiul unui tumult de zvonuri despre suspiciunea că directorul SIE ar fi fost implicat în Scandalul Black Cube. Spre stupefacția celor care mai cred că democrație înseamnă permanenta dare de seamă făcută Poporului, Președintele se mulțumește să declare c-a luat notă de primirea unei demisii din partea lui MRU. Despre această reacție, scriam pe cristoiublog.ro din 26 septembrie 2016:

„ În locul unei explicaţii convingătoare cerute de evenimentul de excepţie, Klaus Iohannis se mulţumeşte să ne informeze că:

Am primit azi în jurul prînzului demisia de la MRU. Domnia sa a menţionat motive personale şi nu am informaţii suplimentare. Am mai auzit că Klaus Iohannis are o părere proastă despre noi, românii, care l-am ales.

Explicaţia dată demisiei lui MRU ne dezvăluie că Klaus Iohannis ne crede idioţi. Şeful SIE, cel impus de Klaus Iohannis prin sfidarea PSD, prin contrazicerea opiniei publice şi mai ales prin giugiulirea Generalului Gabriel Oprea, a demisionat.

Şi ditamai şeful Statului, presupus a fi în relaţii normale, dacă nu amicale cu MRU, explică poporului român că nici el nu ştie mai multe decît cele scrise în demisie.

Care demisie se reduce la motivarea strict formală:

Din motive personale.

Pentru a ne dovedi şi mai mult că Klaus Iohnnanis ne crede proşti, mai proşti decît erau văzuţi iobagii români de pe moşiile grofilor, el dă public următoarea explicaţie unui alt fapt bizar:

Demisia n-a fost depusă personal de MRU:

„Am lucrat foarte bine cu domnul Ungureanu, eu l-am propus la conducerea SIE. Probabil că voi afla motivele cînd vom discuta în linişte (…) Doar am primit demisia la prînz, înţeleg că are o situaţie medicală care nu i-a permis să vină personal la Cotroceni, dar vom lămuri urgent imediat ce se va face bine”.

Citiţi şi recitiţi acest text şi spuneţi-mi dacă eu mă înșel susținînd că Klaus Iohannis își bate joc de noi. MRU n-a venit personal să-şi depună demisia.

E vorba de şeful SIE, de fostul consilier, de cel cu care Klaus Iohannis a lucrat „foarte bine”, de cel pentru care Klaus Iohannis l-a mîngîiat pe creştet pe Generalul Gabriel Oprea. Cu toate acestea, MRU face gestul sfidător de a nu veni el personal să-şi depună demisia.

De ce?

Atenţie!

Klaus Iohannis nu spune că e bolnav, c-a stat de vorbă cu el înainte de a primi demisia. Spune că „a înţeles că are o situaţie medicală”.

Adică luni, pe la prînz, Klaus Iohannis s-a pomenit cu demisia Şefului SIE, a amicului MRU.

După ce-a citit-o, n-a pus mîna pe telefon să-l întrebe pe MRU ce l-a apucat, cum am face noi, ăştia, de l-am ales pe Klaus Iohannis cînd ne pomenim cu o scrisoare de la femeia iubită, care ne anunță pe neaşteptate că divorţează.

Klaus Iohannis a început să se intereseze pe acolo, prin Cotroceni, de ce n-a venit MRU s-o depună.

Şi i s-a spus că MRU are o situaţie medicală grea, de aia şi-a dat demisia şi de aia n-a venit.

Nu-i nimic, a zis Klaus Iohannis, ca şi cum i s-ar fi spus că ofiţerul SPP din dispozitiv nu mai vine azi, cînd s-o face bine vom afla.

Nu-i aşa că-i delicios Klaus Iohannis?”

Chestia cu Gabriel Oprea din acest fragment se referă la manevra prin care în 2 iulie 2015 Klaus Iohannis l-a impus pe MRU Parlamentului dominat de Coaliția PSD- UNPR prin trădarea UNPR.

De la ziua în care președintele României a încercat să ne convingă că despre demisia directorului civil al SIE, omul său de încredere, nu știe mai mult decît nea Gigel de la Sculărie tocmai atunci ridicîndu-se de la masa de bodegă, au trecut zile, săptămîni, luni și chiar ani. Nici acum nu ni s-a explicat de ce a demisionat prin poștă Mihai Răzvan Ungureanu, directorul unui Serviciu secret de importanța SIE.

Dar nu numai atît.

Așa cum arătam mai sus, prezența unui director civil în fruntea SIE e o obligație constituțională.

După demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu, pe 26 septembrie 2016, Klaus Iohannis anunță desemnarea prin decret ca director interimar al SIE a lui Silviu Predoiu, un fel de Florian Coldea al SIE ( e șef al operativului din 2005, o performanță prin care îl întrece pe Florian Coldea și mai nou stăpîn absolut al Serviciului prin trecerea în rezervă a lui Vasilică Sarcă) . Cu acest prilej, președintele anunță că va propune un nou director civil la SIE după alegerile din decembrie 2016:

„Lucrurile sunt sub control, generalul Predoiu a mai fost o perioadă la interimat și nu este o situație care reclamă o intervenție foarte urgentă din partea Parlamentului, alta decât să ia act de demisia dl. Ungureanu. Probabil voi face o propunere noului Parlament după alegeri”.

„Lucrurile sînt sub control prin numirea lui Silviu Predoiu – susține în deplină iresponsabilitate președintele României, garantul aplicării Constituției. Prin asta, Klaus Iohannis înțelege că SIE va putea să-și continue activitatea de spionaj. Directorul civil n-are drept misiune principală coordonarea Operațiunilor SIE; ci asigurarea controlului democratic. Din acest punct de vedere la SIE lucrurile nu sînt sub control, pentru că sînt sub controlul generalilor, peste care se pune un director civil ca să n-o ia razna din punct de vedere constituțional.

De ce refuză președintele numirea unui director civil la SIE?

Pentru că îi convine să lucreze cu un general decît cu un director civil. Directorul civil e în stare să refuze comenzile anticonstituționale ale președintelui. Un general precum Silviu Predoiu, hîrșit în prestație de tip Pristanda, n-are complexe în a îndeplini comenzile dubioase ale Șefului de la Cotroceni, cu care lucrează direct.

Un alt motiv, și cel mai important, rămîne însă nepăsarea PSD față de chestiunea directorului civil al SIE. PSD și ALDE fac mare caz de reinstaurarea democrației după anii de dictatură a instituțiilor de forță . Una dintre instituțiile de forță care s-a implicat în viața politică a țării ( a se vedea scandalurile de plagiat pentru unii politicieni suspectați a fi ai SRIului), rămîne SIE). Cîtă vreme SIE n-are director civil posibilitatea abuzurilor e uriașă. PSD vede chestiunea numirii unui director civil la SIE din perspectiva minoră a bătăliei dintre palate. Noi însă o vedem din perspectiva majoră a respectării democrației în România.

Cînd își va da seama PSD că lupta pentru respectarea democrației nu se confundă cu lupta pentru supraviețuirea lui Liviu Dragnea?

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Evenimentul zilei

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss