C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Hillary Clinton şi mailurile otrăvite

Cu o săptămână înaintea Zilei Z – 8 noiembrie -, campania electorală pentru prezidenţialele americane, mai încrâncenată ca niciodată, este bulversată de scandaluri cu implicaţii mari pentru moralul fiecăreia dintre părţi, ducând-o când la agonie, când la extaz, aşa încât pentru cei care privesc lucrurile din afară este o „pâine” de mâncat şi comentat, dar pentru cei afectaţi direct lucrurile duc la paroxism.

nypinvglhyadtuxmegvxodj2bbo

Ca urmare, într-un moment în care părea că totul se îndreaptă spre o victorie la scor obţinută de Hillary Clinton, fapt atestat de diferenţa substanţială din sondaje dintre ea şi Donald Trump, mulţi opinau că numai un eveniment deosebit ar putea tulbura serios apele pe ultima turnantă, iar fosta Prrimă Doamnă ar putea rata pentru a doua oară consecutiv şefia Casei Albe.

Reamintesc, în context, că, în 2007, când s-a angajat în competiţia alegerilor primare spre a obţine nominalizarea democraţilor pentru candidatura la prezidenţiale, ea a fost creditată cu cele mai mari şanse, multă vreme acest lucru părând că devine realitate, dar, în ultimul moment, „cupola” democraţilor l-a introdus în joc pe Barack Hussein Obama, care a şi devenit primul preşedinte cu origini afro-americane din istoria SUA. Acum, lucrurile ar putea duce spre o nouă premieră – Hillary Clinton, prima femeie care devine preşedintă a Americii, numai că nu este clar dacă jocurile sunt făcute până la capăt sau „scenariştii” nu au mai introdus încă un intermezzo.

Dacă, în cazul lui Donald Trump, scandalul femeilor hărţuite sau insultate de el se tot completează, banalizându-se, surpriza a venit din tabăra cealaltă. Este vorba de scandalul mailurilor, care părea încheiat încă din vară, când FBI-ul şi Ministerul Justiţiei anunţaseră că Hillary Clinton nu va fi urmărită în justiţie, dar acum lucrurile au răbufnit în forţă. Efectul acestora a fost fulminant: diferenţa din sondaje dintre cei doi s-a cam evaporat, iar tabăra democrată a intrat în vrie, în vreme ce Trump exultă, declarând că este vorba despre „cel mai mare scandal politic de la afacerea Watergate”, care a dus la demisia preşedintelui Richard Nixon, în august 1974!

Vineri, 28 octombrie, directorul FBI, James Comey, a adresat o scurtă scrisoare liderilor Congresului, în care anunţa o potenţială ramificaţie a anchetei privind folosirea de către Hillary Clinton în perioada în care a fost secretar de Stat (ianuarie 2009-2013) a adresei personale de e-mail în locul celei puse oficial la dispoziţia sa. Probabil că nu s-ar fi descoperit niciodată ce a făcut ea, dacă, pe 11 septembrie 2012, nu ar fi fost atacat consulatul american din Benghazi, care s-a soldat cu moartea ambasadorului SUA în Libia, Chris Stevens, şi a altor trei persoane, fapt anchetat ulterior de o comisie a Congresului, care a analizat şi schimburile de mesaje dintre secretarul de Stat şi consilierii săi, prilej cu care Hillary a fost obligată să predea 30.000 de mesaje primite sau trimise de la adresa ei de e-mail: hdr22@clintonemail.com de pe computerul personal. Aşadar, ea nu adoptase o adresă de mail de tipul state.gov.

Despre toate astea a aflat şi presa în martie 2015, care s-a dezlănţuit împotriva ei. Întrebată de ce a recurs la laptopul personal, ea a invocat „motive practice”, adăugând: „mi-am zis că va fi mai simplu să am un computer decât două pentru mailurile personale şi profesionale”. Ulterior, un audit al Departamentului de Stat a precizat că nu a avut nicio autorizaţie în acest sens, dar ea a insistat că schimburile de mesaje nu au fost clasificate confidenţiale în momentul respectiv. Însă legea americană interzice comunicarea de informaţii clasificate în afara reţelei securizate.

La începutul lunii iulie 2016, FBI şi Ministerul Justiţiei au decis să nu o urmărească, în pofida „neglijenţei extreme” de care au dat dovadă atât ea, cât şi colaboratorii apropiaţi, clasând astfel afacerea în legătură cu care Donald Trump bătea mare tam-tam, acuzând-o de corupţie şi pentru că a încălcat în mod deliberat Federal Records Act, lege care este forte strictă. Între altele, ea impune celor ce au funcţii publice să arhiveze o copie din mesajele lor, care, în virtutea unei alte legi, Freedom of Information Act, pot fi consultate de orice cetăţean, exceptându-le pe cele clasate confidenţiale ori secret de apărare.

Cum a reizbucnit scandalul? FBI-ul ancheta un fost deputat democrat şi candidat la primăria orşului New York, Anthony Weiner, urmărit pentru că a trimis SMS-uri cu caracter sexual unor minori. Din 2010 şi până de curând, individul a fost căsătorit cu Huma Abedin, aflată de peste 20 de ani alături de Hillary Clinton, ajutând-o pe aceasta în cele două campanii senatoriale victorioase din 2000 şi 2006. Când s-a căsătorit cu Anthony, Hillary spunea despre ea că, dacă ar mai fi avut o a doua fiică după Chelsea, aceasta „ar fi Huma”. Aceasta din urmă a crescut în Arabia Saudită, mama ei e născută în Pakistan şi a fost căsătorită cu un musulman de origine indiană, mort în 1993.

Şi-a făcut studiile superioare în SUA, apoi a fost stagiară la Casa Albă, în 1996, fiind repartizată la biroul Primei Doamne. A urmat-o pe Hillary când a devenit senatoare de New York, devenind directoarea ei de cabinet. A depus mărturie în faţa unei comisii a Congresului, în octombrie 2015, despre atacul din Benghazi, şi a fost interogată de FBI, în mai a.c., în afacerea laptopului personal al şefei sale. După ce FBI-ul a anunţat că a descoperit în laptopul soţului ei mesaje trimise de Hillary Clinton, Huma Abedin, despre care se zicea că, în cazul în care şefa ei ajunge la Casa Albă, va primi un post important, a dispărut din anturajul ei.

Cum spuneam, la ora la care FBI anunţa reluarea ancheta în cazul mailurilor trimise de Hillary Clinton, sondajele o dădeau învingătoare detaşată la 8 noiembrie, dar, imediat, diferenţa a început să se reducă, iar la Bursă s-au înregistrat modificări semnificative declanşate de eveniment. Trump şi-a reluat tirurile împotriva ei, acuzând-o de „corupţie” de „amploare fără precedent”, tabăra democrată s-a trezit brusc în defensivă, acuzând directorul FBI de amestec în campania prezidenţială. Între alţii, fostul ministru democrat al Justiţiei Eric Holder a vorbit despre o „gravă eroare, cu implicaţii potenţial grave”.

Aproape cert, rezultatele anchetei FBI se vor afla după 8 noiembrie, dar, deja, impactul ei politic este considerat „dezastruos” pentru Hillary Clinton de către analişti şi specialişti în campaniile electorale prezidenţiale americane. Mai întâi persistă întrebarea privind folosirea laptopului personal în trimiterea de mesaje oficiale, care acum are un nou episod, fiind vorba de un alt laptop particular. În al doilea rând, mulţi se întreabă ce scrie în mesajele trimise de pe acesta? Personal cred că, din această perspectivă, americanii ar putea provoca o surpriză uriaşă, iar Hillary Clinton va plăti scump marile neglijenţe comise.

Autor: Dumitru Constantin

Sursa: Cotidianul

Related Posts

One Response “Hillary Clinton şi mailurile otrăvite”

  1. Antipsychiatry says:

    Sunt in israel, Ramat Gan.
    Politia a intrat de 2 ori in casa si au vrut sa ma arunce in psihiatrie!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Nu le place caci recomand siteul: antipsychiatry.org
    Ajutati-ma va rog frumos ca sa nu mai faca astia abuzuri !!!!!!!!!!!!!!
    Emailul meu: antipsychiatry@hush.ai

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss