C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Fostul preşedinte al Băncii Carpatica: ”România, jefuită de țările ale căror steaguri le agită protestatarii din Piața Victoriei!”

”Realitatea a dovedit că doar titulatura Băncii Naţionale a României este de naţională, interesele servite de aceasta fiind de largă respiraţie internaţionalistă.”



“Ar fi o lipsă serioasă de cunoaştere şi adevăr a lua procentele de creştere economică din ultimii ani ca pe un argument că economia României se găseşte pe coordonatele unei dezvoltări reale şi durabile”

Profesorul universitar Nicolaie Hoanţă, fost preşedinte al Băncii Carpatica, critică, într-un interviu, situaţia economică a ţării noastre, acuzând incompetenţa şi impotenţa managerială la nivelul conducerii statului şi guvernului.

Domnia sa consideră că economia noastră este nepermis de dependentă de capitalul extern şi critică deschis instituţii precum Banca Naţională a României şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

Recent, Nicolaie Hoanţă a lansat cartea “Civilizaţia capitalistă”. Autorul arată în prefaţă: “Cu modestele mele puteri, prin această carte, încerc să aduc un licăr de lumină asupra civilizaţiei capitaliste, care departe de a fi spoiala care se vede din afară şi de la distanţă, departe de a fi poleiala cu care este meşteşugit acoperită, departe de a fi culmea progresului şi departe de a fi capabilă să furnizeze raiul pe pământ, este mai degrabă un cadru foarte apt a duce omenirea în mocirlă morală şi spirituală, spre regres uman, este în fine, în multe privinţe focar de impunere a iadului pe pământ”.

Reporter: Cum vedeţi situaţia României în acest moment, având în vedere contextul internaţional şi evoluţia economiei interne?

Nicolaie Hoanţă: Dacă trebuie să mă refer la situaţia României de acum, voi arăta că ar fi o lipsă serioasă de cunoaştere şi adevăr a lua procentele de creştere economică din ultimii ani ca pe un argument că economia României se găseşte pe coordonatele unei dezvoltări reale şi durabile. Nimeni nu trebuie să uite că economia ţării noastre este nearticulată şi nearmonizată între industrie, agricultură, transporturi şi servicii, în interiorul acestor ramuri de activitate, că este nepermis de dependentă de capitalul extern al internaţionaliştilor şi de afacerile lor de aici, că are serioase carenţe în privinţa asigurării ei cu capital indigen şi cu forţă de muncă, că nu poate asigura decât venituri suboptimale cetăţenilor ţării, că nu e capabilă să ţină în interiorul graniţelor cetăţenii ei apţi de muncă provocând un grav exod de forţă de muncă, specific ţărilor subdezvoltate etc.

Aşa cum am mai arătat şi cu alte ocazii, România, poporul român, s-a văzut prăduită de cârdăşia internaţionaliştilor cu vânzătorii de ţară interni, politici sau nepolitici, de tot ce avea mai valoros ca resurse economice, apoi a fost găsită ca o oază tocmai bună de înmulţire a banilor internaţionaliştilor, fie ei bancheri sau de altă factură economică, prin exploatarea nepermis de accentuată a românilor cărora le sunt oferite salarii mediocre, în cel mai bun caz, prin acces la resurse economice subevaluate, prin dobânzi şi costuri bancare mult mai ridicate decât în Europa, prin implicarea, în mod ocult sau chiar direct a străinătăţii, în susţinerea şi întărirea statului paralel şi fragilizarea partidelor politice şi democraţiei.

Drept urmare, situaţia României din zilele noastre, cu partide politice inconsistente şi politicieni neputincioşi, mulţi şi neoneşti, cu un stat de drept numai în declaraţii, dar cu un stat paralel viu şi implicat, având susţinere externă vădită, este departe de a da linişte românilor pentru că la contextul intern economic, politic şi social mereu tulbure trebuie adăugat contextul internaţional volatil şi tot mai radicalizat, manifestat prin:

– trezirea conştiinţei multor lideri din unele ţări membre UE că aceasta din urmă nu este o construcţie viabilă şi de durată care să asigure dezvoltarea convergentă a ţărilor lor spre standardele celor mai dezvoltate ţări occidentale din interiorul UE;

– conştientizarea că NATO nu este capabilă şi nici pe deplin interesată de apărarea intereselor tuturor membrilor săi (sunt suficiente dovezi în acest sens);

-că lumea întreagă a fost şi rămâne o permanentă scenă pentru jucarea variatelor scenarii concepute de internaţionalişti spre îmbogăţirea lor şi ruinarea celorlalţi (vezi: Irak, Siria, Liban, Ucraina, Afganistan etc.).

Reporter: Cum vedeţi cel mai bun scenariu pentru economia noastră în anii următori? Dar pe cel mai rău?

Nicolaie Hoanţă: Caracteristicile menţionate pot să ne permită să ne gândim la cel mai optimist scenariu viitor pentru economia noastră care să descrie o dezvoltare la fel de dezarticulată şi de puţin capabilă să asigure bunăstarea tuturor cetăţenilor români, în lipsa unei strategii naţionale şi naţionaliste de refacere a economiei naţionale şi a ţării în ansamblul său (apropo de centenarul Marii Uniri, un act profund naţional).

Pe de altă parte, este plauzibil şi un scenariu mai rău: în absenţa unei deşteptări naţionale privind propriul său interes pe termen lung, România să se vadă, urmare unor maşinaţiuni internaţionale, părăsită şi de afacerile internaţionaliştilor şi de cei mai buni specialişti români, încât să fie incapabilă să asigure pacea socială la un nivel de bunăstare chiar redus.

Cu modul de manifestare actual al clasei politice, cu lipsa unor lideri marcanţi de largă şi consistentă viziune naţională, cu uşurătatea cu care tinerimea română este manevrată şi scoasă în stradă să “reziste” (citeşte, să apere interese străine de ţară), cu înclinaţia bolnăvicioasă spre festivism (vezi prilejul centenarului Marii Uniri), în loc să preluăm critic trecutul şi să-i dăm ţării viitorul de naţiune neatârnată şi demnă, mă tem că România este condamnată la statutul de eternă colonie a internaţionaliştilor. Dezrobirea ţării nu o pot face decât acele personalităţi din fruntea statului care se vor dovedi capabile să simtă româneşte, să capaciteze în jurul lor întreaga suflare românească a românilor de pretutindeni, să nu fie orbite de mărire efemeră şi înşelătoare, ci care să acţioneze în relaţiile cu orice ţară, oricât de puternică ar fi, în termeni de adevărat parteneriat, adică nicio acţiune politică sau economică să nu poarte semnul şi consistenţa slugărniciei, pentru că nimic nu ni se dă pe gratis sau dezinteresat. Nu este cazul să vorbesc de existenţa acum a unor adevăraţi lideri naţionali, pentru că, din păcate, aceştia nu există, care să fie capabili de trasarea unor noi direcţii de devenire a istoriei naţionale. Aceasta face ca România să nu fie capabilă încă să poată da la iveală un proiect de ţară serios, corect şi realizabil, care să supună atenţiei şi să obţină asentimentul tuturor românilor adevăraţi, nu declaraţi.

Reporter: Cum vedeţi măsurile luate de actuala putere?

Nicolaie Hoanţă: O mare tristeţe ar trebui să cuprindă poporul român când vede atâta neputinţă în administrarea acestei ţări, atâta incompetenţă şi impotenţă managerială la nivelul conducerii statului (ţării) şi guvernului, atâta lipsă de determinare şi sacrificiu pentru a apăra şi promova interesele poporului român, dar şi atâta lehamitizare a majorităţii mute a populaţiei condusă inadecvat de o clasă politică denaturată şi chiar malefică. De aceea, singura sugestie pe care aş putea să o dau oricărui guvern român este să arate o voinţă tare de a servi poporul român, de a se baza pe o bună cunoaştere a greşelilor mai îndepărtate sau mai apropiate de vremurile noastre în ocârmuirea ţării pentru a le evita, de a studia mai mult comportamentul şi acţiunile internaţionaliştilor în diverse ţări ale lumii, de a se folosi de ce are mai valoros şi mai competent ţara în materie de administrare a treburilor interne şi externe, de a elabora şi împlini strategii clare şi viabile în toate domeniile economice şi sociale, de apărare şi cooperare externă. De asemenea, orice guvern cu adevărat pus în slujba intereselor naţionale trebuie să se ferească a lua ca literă de evanghelie ce spun în materie de economie şi de guvernare alte instituţii care se reclamă independente, pentru că ele chiar sunt independente şi paralele cu interesul naţional. Nu trebuie decât să ne gândim la aşa-zisa Banca Naţională a României, pentru că realitatea a dovedit că doar titulatura este de naţională, interesele servite de aceasta fiind de largă respiraţie internaţionalistă (cine doreşte să se convingă de acest lucru, nu are decât să citească Memoriile lui Mihail Manoilescu, dar şi să fie cu luare aminte la tot ce se petrece acum sub ochii noştri). Aceeaşi situaţie şi cu nefericita DNA care este naţională numai în privinţa ţintelor supuse batjocurii juridice şi mediatice (oameni de afaceri şi politicieni români), fiindcă în fond şi în fapt este profund antinaţională primind susţinere şi direcţionări de la ambasade străine şi organisme internaţionaliste.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre concluziile cărţii dumneavoastră recent lansate “Civilizaţia capitalistă”?

Nicolaie Hoanţă: Politicienii noştri, guvernanţii noştri şi oricine este preocupat de contextul economic şi social intern şi internaţional, de realităţile în care se mişcă şi trăieşte lumea de azi şi de viitorul care se prefigurează dacă lucrurile vor continua în starea de acum, vor găsi, cred, în cartea mea “Civilizaţia capitalistă” (ca şi în cea anterioară “Puterea banilor”) un bun argument pentru necesitatea primenirii stării extrem de precare şi de josnice în care se află omenirea din punct de vedere spiritual şi al adevărului. Îmi îngădui să spun că în “Civilizaţia capitalistă” am încercat să arăt adevărul despre capitalism (cum omul a devenit om economic; cât de mare şi cum se manifestă sărăcia în capitalism; cum funcţionează piaţa capitalistă, adevărată junglă; cum internaţionaliştii se opun cu ostentaţie şi distrug, prin toate mijloacele, capitalismul autohton; cine sunt adevăraţii hoţi şi escroci ai lumii), să analizez babilonia socială creată de banii rătăcitorilor lumii, să arăt cum aceştia au făurit colonialismul global şi au impus lumii terorismul financiar împotriva căruia se ridică de fapt cei desemnaţi drept terorişti de propaganda internaţionalistă. Din această cauză, militez în carte pentru necesitatea stringentă a unui proces al capitalismului, pe care îl realizez eu însumi, în parte, şi propun o Nouă economie şi o nouă orânduire, bazate pe cumpătare.

Reporter: Vă mulţumesc!

Sursa: Bursa.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss