C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cum pregătesc think tank-urile lui Soros schimbările politice, invocând contracararea „capturării statului”

„Sunt think tank-urile menite să intervină la momentul potrivit, atunci când are loc o schimbare socială, sau e treaba lor să influențeze apariția acelui moment?”, se întrebau cei din conducerea Open Society Fundation, în octombrie 2015.

soros-tentacles3

Open Society Foundation este creația lui George Soros, iar dezbaterea din toamna lui 2015 avea drept scop perfecționarea unei noi arme de luptă pentru think-tank-urile pe care Soros le finanțează în întreaga lume: „contracararea capturării statului”.

Despre „capturarea statului” în România a început să se vorbească doar în ultima perioadă, în preambulul protestelor de stradă. La 18 ianuarie a.c., adică după două săptămâni de la instalarea cabinetului Grindeanu, Raluca Prună declara despre guvernarea PSD-ALDE că „e laolaltă disperare de a scăpa de mâna legii penale, inconștiență în guvernare, dispreț pentru societate, capturarea statului și a legii pentru interese personale, pecuniare și probabil penale. Mai există oameni demni care ies în stradă, pentru că altceva nu e de făcut într-un stat capturat.”

Zilele trecute, deputatul USR Matei Dobrovie publica și el pe facebook o notă intitulată „Moțiunea de cenzură și statul capturat”, în care preciza că „România riscă să se transforme într-un stat capturat, așa cum este Republica Moldova în prezent”.

 „Momentul potrivit”, așa cum îl numesc cei de la Open Society Fundation, a fost creat chiar de către PSD, prin emiterea celebrei Ordonanțe 13. După abrogarea ordonanței și după demisia lui Florin Iordache, protestele au continuat. Momentul era prea potrivit!
Curând, se va vorbi în spațiul public din ce în ce mai mult despre „statul captiv” și despre necesitatea „contracarării capturării statului”. Cum funcționează acest instrument ideologic?

„Statul capturat” versus „societatea deschisă”

Ȋn octombrie 2015, Open Society Think Tank Fund (TTF) a prezentat un portofoliu pentru inițiativa cu tema „Contracararea capturării statului”. Rezumatul apare în lista http://dcleaks.com.

„Un stat capturat contrazice în mod direct ideea unei societăți deschise”, se precizează în document. „Lupta contra capturării statului nu este în primul rând un demers anti-corupție. Corupția poate fi una dintre modalitățile în care funcționează un stat captiv, dar nu este singura sau cea mai important, iar acest lucru trebuie să fie luat în considerare în proiectarea unei abordări pentru combaterea ei. Prea mult accent pus pe corupție poate diminua problemele reale ale guvernarii. Ungaria oferă un exemplu concret. Deși există un consens larg că guvernul deține controlul asupra vieții publice și gradul de capturare a statului este fără precedent, percepția asupra corupției în Ungaria, în ultimii doi ani, este la cel mai scăzut nivel din 1995, când Transparency International a inaugurat Indexul de Percepției a Corupției.”

Ȋn prezentarea acestui portofoliu, TFF și-a concentrat atenția pe analiza cazurilor din cinci țări, numite de ei „prioritare”: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România și Slovacia.

Modelul Cehiei și jurnalistul plătit cu 9.600 de dolari

TFF îi învață pe coordonatorii think-tank-urilor finanțate de Soros că, „datorită complexității capturării statului, se impune alegerea unui set de probleme «de bază». În mod ideal, acestea ar trebui să înceapă cu fructele ce stau să cadă, astfel încât interesul inițial într-o abordare sistemică să poată fi recompensat într-un interval de timp rezonabil. În același timp, ele trebuie să vizeze puncte de sprijin vulnerabile ale sistemului de guvernare din stat capturat”.
Ca model demn de urmat, TFF dă exemplul Cehiei. „Campania «Reconstrucția statului» a reușit să identifice aceste puncte de sprijin, în obiectivul său clar de a face presiuni pentru adoptarea legilor specifice anticorupției. Succesul acestei campanii a apărut, în principal, datorită combinației dintre oportunitatea apărută în Republica Cehă și riguroasa contribuție intelectuală a unui număr de think tank-uri care au lucrat cu Frank Bold. Convocarea coaliției a avut loc cu ajutorul Ambasadei SUA de la Praga și Open Society Foundation din Praga.”

„Reconstrucția statului” s-a lansat în iunie 2014, după un uriaș scandal de corupție în urma căruia premierul ceh a demisionat. Frank Bold este cel care inițiat proiectul „Corporația”, ce oferă „platforme strategice, open-source, pentru oamenii de afaceri și experții din societatea civilă și academică, interesați în promovarea pe termen lung a sănătății și sustenabilității societăților cotate la bursă și a managementului afacerilor. Scopul proiectului este de a dezvolta și de a promova noi opțiuni pentru reguli și modele de guvernanță corporativă.”

Deși laudă modelul Cehiei, TFF mărturisește că a suferit o dezamăgire majoră în cazul unui „contract pe care l-am acordat unui jurnalist pentru a acoperi povestea contracarării  capturării statul în Republica Cehă, printr-o serie de produse diferite, ce ar fi trebuit să formeze un pachet”. Valoarea contractului era de 9.616 de dolari (7.200 de dolari – onorariul + 2.416 de dolari –  costuri suplimentare).

„Scopul acest pachet/studiu de caz era acela de a permite organizațiilor și părților interesate din alte țări să învețe din experiența Republicii Cehe, pentru a evalua caracterul adecvat al acestei abordări și, eventual, pentru a aplica unele din instrumente și strategii în contextul lor național. Studiul de caz trebuia să fie scris sub forma unor povestiri, publicate în mass-media de interes general. Sursele dezamăgirii au fost două: în primul rând, contractantul a livrat textele cu mare întârziere; în al doilea rând, plasarea articolelor nu s-a derulat așa cum era prevăzut, el reușind să publice doar un singur articol în Newsweek; al doilea articol a fost luat în considerare de Foreign Policy și, în cele din urmă, a fost publicat lângă un alt articol pe acest subiect, semnat de alți autori. Ambele texte erau de bună calitate și scrise într-o manieră captivantă. Materialul multimedia (interviuri) a fost de o calitate acceptabilă, chiar dacă nu în forma la care ne-am așteptat (audio în loc de video). Cu toate acestea, am avut speranțe mult mai mari decât ceea ce a fost livrat”, se plâng cei de la Open Society Think Tank Fund.

„Obiectivul nostru de a răspândi știri despre coaliția contra-capturării statului a fost realizat parțial, pentru că mass-media internațională a acoperit povestea Republicii Cehe, chiar dacă nu am plătit pentru acele texte”, susțin ei.

Ȋntre think tank-urile din România sunt „animozități organizaționale și personale”

Și „cazul României poate fi, de asemenea, văzut ca un succes”, precizau liderii Open Society Think Tank Fund. „Sprijinul pe care l-am oferit, în principal, Societății Academice Române (SAR) a contribuit la formarea Coaliției pentru România Curată. SAR, prin președintele acesteia, Alina Mungiu-Pippidi (membru al Consiliului OSIFE), a devenit unul dintre liderii scenei europene analizând, cu responsabilitate, corupția și capturarea statului. Dacă am pretinde că suntem responsabili pentru acest lucru, ar fi exagerat, dar sprijinul nostru a permis SAR să contribuie la Coaliția pentru o Românie Curată cu importante produse politice și cunoștințe despre natura sistemică a capturării statului în România.

Din păcate, ecosistemul din România este mult mai fragmentat și polarizat, așa că nu am văzut o cooperare la fel de largă, precum în cazul Republicii Cehe. Cu toate acestea, sprijinul nostru a permis contribuții individuale, în plus față de SAR, sub forma unor recomandări de reformă politică, de la Institutul pentru Politici Publice, Median Research Centre (MRC), Expert Forum și Centrul Român pentru Politici Europene. În acest fel, am contribuit la eforturile de contracarare a capturării statului în România multipolară. Chiar dacă la scară largă, colaborarea între toți actorii nu pare încă posibilă, vedem o mai bună comunicare și o coordonare limitată între organizații, asupra celor mai importante subiecte.

(…) Am constatat un interes crescut pentru lucrările structurale privind analiza și combaterea capturării statului în special în Europa de Sud-Est. (…) La sfârșitul lunii august 2014, Andrej (n.r.- Andrej Nosko, manager de programe TFF) împreună cu Sanjukta (n.r. – Sanjukta Moorthy – specialist programe TTF) au organizat două întâlniri de grup pentru zece organizații, în timpul unei vizite la București. La prima, găzduită de SAR, au participat ProDomo, Salvați Bucureștiul (n.r. – asociația președintelui USR, Nicușor Dan), Rise Project, Cartel Alfa, IPP și CRPE. La a doua, găzduită de CRPE, au participat Freedom House, Median Research, Expert Forum. Faptul că am fost nevoiți să organizăm două reuniuni separate este ilustrativ pentru animozitățile organizaționale și personale din România, chiar dacă suprapunerea parțială semnalează un potențial de cooperare.”

440.330 de dolari pentru cinci think-tank-uri din România

Pentru „a evidenția modelele și lecțiile învățate”, TFF a publicat finanțările de care au beneficiat think-rank-urile din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România și Slovacia. România apare pe listă cu șase granturi:

– Societatea Academică Română (SAR) a primit pentru 112.432 de dolari, pentru proiectul „Capturing the Populist Agenda” derulat în perioada 01.11.2013 – 01.05.2015;
– „Expert Forum” a primit 119.867 de dolari:

• 45.000 de dolari pentru proiectul „Populism is not destiny: the populist capture of democratic mechanisms and a remedy”, derulat în perioada 01.12.2013 – 28.02.2015;

• 74.867 de dolari, pentru proiectul „Keep an eye on your government – enhancing watchdog and policy analysis at local level”, derulat în perioada 01.07.2015 – 01.01.2017;

Median Research Centre a primit 95.000 de dolari pentru proiectul „Open the political process! Building citizen driven policy accountability”, derulat în perioada 01.05.2013 – 02.11.2015;
– Asociația Institututul pentru Politici Publice a primit 33.550 de dolari, pentru „Money vs. Beauty: A Political Saga of State Capture in the City Outdoor Advertising Industry”, derulat în perioada  05.01.2015 – 05.11.2015;
– Centrul pentru Politici Europene a primit 39.481 de dolari, pentru proiectul  „Consolidating the Clean Justice Initiative Coalition to strengthen the rule of law – monitoring and early Policies”, derulat în perioada 01.07.2015 – 01.01.2017.
România se află pe poziția 3, în ceea ce privește valoarea fondurilor primite.
soros 2

Oportunitățile și legitimitatea unei mișcări populare largi

După prezentarea portofoliului, cei prezenți la dezbatere au luat cuvântul; documentul ce consemnează aceste discuții este, de asemenea, publicat pe http://dcleaks.com. Chris Stone, președinte al Open Society Foundations, a stabilit că unul dintre subiectele discuției trebuie să fie „definirea rolului și oportunității pentru think-tanks în combaterea capturării statului”.

„Care este mecanismul exact prin care think tank-urile ar putea contracara capturarea statului? Care ar fi rolul practic al «mușchiului intelectual» în lupta contra capturării statului, mai ales dacă această capturare e o problemă de atitudine publică, și nu un eșec al politicii, așa cum probabil ne demonstrează astăzi Ucraina?”, a întrebat Chris Stone.

Andrej Nosko, manager de programe la Open Society Think Tank Fund (TTF), a explicat că „cel mai eficient mod de a exercita o presiune publică asupra capturării statului este prin cooperare și prin largi coaliții ce cuprind persoane interesate, ONG-uri, întreprinzători și politicieni reformatori, iar think tank-urile ar oferi acestor coaliții civice o analiză sistematică a capturării statului, urmată de elaborarea și furnizarea unor răspunsuri, cu recomandări de politici și cu eforturi de advocacy strategice”.

Andrej a admis (n.r. – în octombrie 2015) că „portofoliul e într-un stadiu incipient pentru obținerea rezultatelor specifice; a luat între trei și cinci ani să se dezvolte în Republica Cehă și în România”.

Goran Buldioski, director de programe TTF și co-director Open Society Initiative for Europe (OSIFE), a precizat că rolul think tank-uri în aceste coaliții civice este acela „de a contribui perseverent cu muniție intelectuală”.

Julie McCarthy, director TFF, a prezentat un scenariu în care „clasa de mijloc ar putea juca un rol în contracararea capturării statului, acesta fiind mediul în care think tank-urile sunt mai eficiente”. Și, în timp ce Andrej a remarcat că „diferitele oportunități politice necesită diferite teorii ale schimbării”, Goran a subliniat că „trebuie să avem harta corectă, atât geografică, dar și actorilor, pentru a determina dacă există o oportunitate în care think tank-urile sunt sau nu cei mai buni actori”.

Ken Hurwitz,  jurist Open Society Justice Initiative, a sugerat că „poate nu există nicio teorie a schimbării, în acei termeni ce creează scânteia reală pentru schimbare, ci accentul trebuie pus mai degrabă pe ceea ce facem, atunci când acea scânteie se întâmplă. Reflectând asupra importanței coalițiilor, reflectăm asupra tuturor acelor posibilități care merg în construcția spațiului deschis pentru schimbare, iar primăvara arabă și Ucraina sunt exemple tulburătoare ale modului în care lipsa de pregătire pentru acel moment poate duce la rezultate mediocre”. Ken a remarcat faptul că „oamenii din stradă care creează schimbarea nu sunt cei mai buni pentru a menține această schimbare. Este exact momentul în care e necesară expertiza tehnică. Prin urmare, dacă think tank – urile pot intra în aceste oportunități, cu legitimitatea unei mișcări populare largi, pot explica planul de politici și îl pot traduce în detalii tehnice și propuneri legislative, ele ar putea fi contribuitori esențiali în promovarea schimbărilor sociale și în prevenirea eșuării lor”.

„Think-tank-urile nu sunt cele mai bune pentru a da startul shimbărilor sociale, dar este adevărat că, odată ce oportunitatea există, schimbarea e de durată dacă oportunitatea e tradusă în măsuri tehnice și legislative”, a admis Andrej.

„Sunt think-tank-urile menite să intervină la momentul potrivit, atunci când are loc o schimbare socială, sau e treaba lor să influențeze apariția acelui moment? Noi ar trebui să clarificăm dacă vom contribui la crearea de oportunități, dacă așteptăm să apară oportunitatea sau dacă facem ambele lucuri. De asemenea, ar trebui să reflectăm asupra mecanismului schimbării. Care este contribuția exactă a think tank-urilor? Ce contează pentru a schimba lucrurile? Este politica, tehnologia de guvernare, designul guvernării? Trebuie să discutăm dacă putem dovedi capturarea unui guvern prin intermediul politicii/mijloacele juridice de modificare legislativă tehnică, sau dacă e nevoie de mai multă transformare holistică, ce ar putea include schimbarea politică, dezvoltarea direcției și a normelor publice, valori, sau chiar dezvoltarea economică”, au concluzionat cei de la Open Society Foundation.

Orice think-tank din România finanțat de Soros care azi susține că nu ar avea niciun amestec, niciun interes și nicio așteptare de la protestele din stradă, minte.

Autor: Ștefania Brândușă

Sursa: Active News

Related Posts

One Response “Cum pregătesc think tank-urile lui Soros schimbările politice, invocând contracararea „capturării statului””

  1. Violeta says:

    Investigatiile derulate pana in prezent la nivel mondial cu privire la cauza care a dezbinat, destructurat umanitatea, conduc la concluzia ca domnul George Soros, recunoscut ca facand parte din grupul celor 12 elitisti din umbra, cu mentiunea ca nr. 12 este atribuit apostolilor in invatatura sacra, a “planificat” o buna parte a crizelor majore ale planetei din ultimele doua decenii: de la crahul pietelor asiatice din 1997, la revolutiile colorate din fostele state sovietice: Ucraina, Georgia, R.Moldova din anii 2000, pana la marele val migrationist din Orientul Mijlociu spre Europa in atingerea tintei de metisare, kalergizare, destructurare, si de actualitate protestele anti-Trump, nu in ultimul rand, creditat fiind drept organizatorul protestelor de strada care au explodat pe ale noastre plaiuri pe 31 ianuarie, dovada in acest sens fiind prezenta, logistica, premeditarea, exercitate prin grija ONG-urilor si fundatiilor finantate, onor George Soros, marca inregistrata-globalizare-sclavagism-stirbirea identitatii umane, domnia sa recunoscand faptul ca nu este o persoana religioasa, nu crede in Dumnezeu, si ca statele nu sunt decat niste competitori tranzactionate la bursa, utilaje de facut bani, bani, bani in slujba lui Mamona.”Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona. Si la cel cu slava desarta si la Cel cu Slava adevarata”, Marcu 6,24
    Ganditi-va!
    Suprafata, superficialitate, publicitate…

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss