Analize și opinii

Luminița Arhire: ”NATURĂ APROAPE MOARTĂ CU PROCUROR DNA ȘI CU ALȚI MAGISTRAȚI AI STATULUI DE DREPT”

MOTTO: „Dosarul în care fostul președinte al Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astărăstoae, fost rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, a fost achitat definitiv, după opt ani de procese, scoate la iveală mecanismul diabolic folosit pentru trimiterea în judecată a zece oameni. (…) Martori și avocați în acest dosar au reclamat încă din faza incipientă a dosarului că în dosar există probe fabricate, iar motivul trimiterii în judecată a întregului lot din «Licitaţie la UMF Iaşi» reprezintă o vendetă a procurorului Emilian Eva, care a făcut tot posibilul pentru a-l «pedepsi» pe prof.univ. dr. Vasile Astărăstoae pentru că s-a opus promovării fratelui lui Emilian Eva în funcţia de manager de spital. (…)



Emilian Eva a devenit celebru după ce l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, în dosarul în care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Emilian Eva a fost arestat preventiv în iulie 2015 și condamnat, în octombrie 2017, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită, efectuare de acte comerț incompatibile cu funcția sa și fals.” (EVZ.ro, 4 decembrie 2019)

11 iulie 2015, Iași. El, procurorul, nu a dormit de zece zile. Nu poate să înghită nimic, vomită tot ce încearcă să mănânce. N-a făcut tranzacţii cu obiecte de artă, n-a comis acte incompatibile cu… și nici mită n-a prea luat… sau a luat? tablourile alea, primite de la un medic ieșean, ca să închidă dosarul? nu mai știe… că e obosit… I-a făcut cadou fetiţei sale două tablouri -poate că fetiţa le-a vândut. Medicul (martor) e de treabă, şi-a tratat pacienții cu abnegaţie, d-aia i-a și închis dosarul… după ce a primit tablourile. El însă a fost foarte corect, şi-a făcut doar datoria, poate un pic prea aspru cu subalternii, în dorinţa sa de a atinge perfecţiunea meseriei procurăreşti. Acum e în pragul depresiei. L-au chemat la audiere colegii chiar de ziua lui. L-au reţinut şi l-au întemniţat ca pe-un câine. Şi judecătorii cei răi tot arest preventiv au zis să fie…

Atenție, public iubitor de artă, deschidem licitația cu strigare (ciocănel, pam!).

Pictura de mai sus poartă titlul „Natură aproape moartă, cu procuror”, iar procurorul se numeşte Emilian Eva. Autorul lucrării ne prezintă în tuşe groase şi sugestive drama existenţială a unui magistrat al DNA, adică a acelei fiinţe despre care mulţi consumatori comuni de artă contemporană, consideră că este însăsi JUSTIŢIA INDEPENDENTĂ ! Remarcăm, aşadar, că vulgul este cucerit de imaginea minunat conturată, dar înfometată, a eroului, lihnit după atâtea zile de post negru, de minuţiozitatea spectaculoasă cu care pictorul s-a aplecat asupra redării absolut perfecte a ochelarilor procurorului, cu sticla uşor aburită de trăirea intensă a personajului, exemplu tipic de artă figurativă, fără abstracţiuni şi farafastâcuri. Cunoscătorii însă, disting în tonurile sumbre ale lucrării prezenţa subtilă a unui „după faptă şi răsplată ” combinat coloristic cu „orice naş îşi are naşul”, mai ales în partea stângă a tabloului, unde tonurile posomorâte se întrepătrund, marcând în mod sublim stilul absolut fabulos al autorului.

Tabloul este la ofertă, puteți licita. Dar staţi, că asta nu-i tot! În preţ intră și acuarela graţioasă „Little white dress”, lucrare de început de secol XIX , aparţinîndu-i lui Sergiu Silviu, pe atunci jurnalist și pictor amator la EVZ -ramura bună.ro, redând în culori diafane prezenţa inefabilă a judecătoarei Cameliei Bogdan la prima ei comuniune cu Ambasada Statelor Unite, întâmplător înainte de pronunţarea în procesul TELEPATIA.

Şi nu numai ! Dacă le achiziţionezi pe cele două, vei primi cadou şi portretul judecătorului Alexandru Mihalcea, colegul de „platou” al delicatei Camelia Bogdan, în robă de mare ceremonie, lucrare pointilistă în care,din păcate, dintr-o surprinzătoare eroare a artistului (necunoscut), nu se înţelege exact unde se termină Alexandru Mihalcea şi unde începe confiscarea extinsă a averii lui Voiculescu.

Autor: Luminița Arhire

Sursa: Luminița Arhire Facebook