Un studiu al firmei de consultanță Kessel Run Ventures apreciază că România are vreo 10.000 de milionari în dolari. Doamne păzește să-i plângem cumva! Dar, fapt obiectiv, aceștia nu pot emite nicio pretenție nici măcar pentru ei și, ce să mai vorbim de țara lor, în fața milionarilor din Occident care sunt milioane!
Dacă vorbim de capitalism, trebuie să discutăm de bogați! Ăștia sunt capitaliștii, ne place, nu ne place! Dacă e vorba de capitalism, fără bogați nu exiști! E urât, nu-i urât, dar asta e!
Să punem în raport toate acestea cu incriminatele pe la Bruxelles îndeletniciri ale unor oligarhi de prin Ungaria vecină, dar și de prin alte foste surate comuniste, unde producția de bogați este în toi. Nefiind atât de proști pe cât ne-ar vrea Bruxelles-ul, nu putem să nu constatăm că, pe când încetarea producției de bogați în România convine, cea care se dezvoltă dimpotrivă pe la Budapesta, Praga, Varșovia, nu convine colonialismului vestic de la Bruxelles, care are centre pe la Berlin, Paris sau Haga. Asta că pe la Budapesta sau Varșovia producția de bogați se face pe bază de furt și de înfruptare, vezi Doamne, din fonduri europene este o diversiune cât toate zilele lunii la un loc.
Nu convine colonialiștilor vestici că apar bogați concurenți pe la Varșovia, Praga și Budapesta și mai încearcă să imprime și linii politice independente pe la Varșovia, Praga, Budapesta! Și pentru că nu-și pot afirma deschis nemulțumirea, umblă cu arhiflașnetatele incriminări ale corupției și îmbogățirii ilegale, din cadrul cărora se desprinde, drept cap de afiș, mecanismul de îmbuibare din fonduri europene, a rudelor premierului Orban. Măi să fie! Paiul din ochiul altuia îl fac par, dar parul din ochiul propriu se fac că nu-l văd! Cum să te lupți în competiția capitalistă fără capitaliști?! Ăsta-i capitalismul! Bun sau rău cum este, are nevoie de capitaliști, buni sau răi! De fapt, capitaliști buni nu există! Doar cei mai răi sunt capitaliștii cei mai buni, cei mai eficienți! Atâta doar că acei capitaliști mai vechi au avut timp, decenii sau secole, să-și curețe și moralizeze afacerile. De aici vine și butada: „totul este să nu mă întrebi de primul milion!” Fără furt, imoralitate sau chiar violență nu poți să faci primul milion!
Nu-l faci niciodată și nu poți să ai vreo șansă în competiția cu cei care l-au făcut de mult, care s-au împiciorogat și fac legea în piață. Nu e frumos, dar creează șanse! Cei ce se îngrijesc, precum maghiarii sau polonezii, să producă bogați, inclusiv prin furt și, bravo lor dacă e vorba și de fonduri europene, se pot gândi la perspective! Mi-a atras atenția mai deunăzi, un articol justițiar din cotidianul de business Ziarul Financiar care se întreba retoric din titlu: „Cum să meargă România înainte când lideri ai săi, precum Vlădescu, Mândruțescu, Duță sau Blejnar, și-au băgat milioane în conturi din banii statului, ai noștri?” Ce deosebire este între aceștia, „descoperiți” de DNA, și alții, poate cu buzunarele mult mai pline sub susținerea în piață de contracte publice sau cu servicii secrete, și pe care DNA nu i-a „descoperit” sau, și mai probabil, nici nu i-a căutat?! Cei, alde românii, care au închis taraba de producție de bogați, inclusiv prin minunata intervenție a procurorilor, care caută bogați români spre a-i băga la pușcărie, n-au alternativă la a privi numai de pe margine competiția europeană, stând cel mult să vadă ce le poate eventual cădea de la gură stăpânilor colonialiști cu care n-ajung niciodată să concureze!
Cum stau de fapt, lucrurile prin capitalism în materie de bogați și îmbogățire ne atrăsese atenția închiderea cu mai mult timp în urmă a diviziei de „private banking” a ING din România. „Private banking”-ul este complexul de servicii bancare speciale pentru clienți bogați, gratulați cu tratamente favorizante. În mod obiectiv, averile eligibile pentru „private banking” nu pot avea decât două surse: business-uri prospere (că din salariu nu poți ajunge client „private banking”) sau/și furturi (devalizări, corupție de top). În contextul de acum 10-15 ani, în care a fost înființată divizia „private banking” ING, business-urile prospere erau posibile pentru români. Cu respectarea legalității sau nu, ori cu sustenabilitate sau nu, era o altă problemă! Piața oferea însă totul pentru performerii capitaliști români: punctele strategice ale economiei erau la români, buni sau răi cum erau ei! Producție de bogați pe calea afacerilor era posibilă. De atunci încoace, posibilitățile s-au redus treptat până la dispariție. Toate punctele strategice, toate sectoarele de impact, toate segmentele de piață care oferă perspective de performanță și profit au fost luate de străini. Ne place, nu ne place, producția de bogați români pe calea afacerilor a încetat! Mai poate scăpa unul sau altul ca excepție, dar piața s-a închis pentru un serviciu bancar specializat pentru bogați!
Culmea, nu se stă mai bine nici în materie de producție de bogați pe bază de furt, cu toate că există o anume propagandă care vede în români numai hoți, corupți și infractori, pe care îi face vinovați de toate relele din lume și, bineînțeles și înainte de toate, de răpirea resurselor pentru dezvoltarea României! Înlăturați din posesia principalelor bogății ale țării, din deținerea sectoarelor strategice, din punctele reale de comandă, scoși de la butoane, cum s-ar spune mai pe șleau, românii nu mai pot nici fura ca lumea, oricât de răi ar fi! Sau, mai exact, nu mai pot fura decât sume derizorii, neeligibile pentru a deveni clienți „private banking”! DNA are în mod obiectiv, o problemă. Riscă să rămână fără obiectul muncii, atât timp cât pentru instituția respectivă străinii sunt bibelou de porțelan de neatins, iar români la butoane nu mai există! Nu întâmplător, DNA instrumentează prioritar dosare din vremea de demult în care românii se aflau încă pe la butoane și s-a străduit din răsputeri să fie menținută incriminarea abuzului în serviciu fără prag, pentru a putea supraviețui pe seama instrumentării găinarilor, căci pe cei de „private banking” i-a pierdut de mult! Concluzia este tulburătoare, dar fără echivoc. La întrebarea „cum se face că România furată de români se află de fapt, la străini?”, răspunsul este fără ezitări: România furată de români este un episod depășit, de acum România este furată de străini! Și încă la rate de jaf!
Autor: Ilie Șerbănescu
Sursa: România liberă
Adauga comentariu