În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 341 de euro pe cap de locuitor. Pe fiecare angajat, creşterea a fost de 3.459 de lei, respectiv 823 de euro. S-a ajuns ca statul să datoreze 3.705 euro pentru fiecare dintre noi.
În luna octombrie, datoria publică a statului român era de 140,08 miliarde de lei, din care 92,84% reprezintă datoria publică guvernamentală, iar restul – datoria publică locală.
Dacă raportăm aceste cifre la populaţia României, care număra aproximativ 21,69 milioane de locuitori, conform rezultatelor ultimului recensământ, reiese că fiecare cetăţean român, indiferent de vârstă sau dacă are un loc de muncă, duce în spate o datorie de circa 6.456 de lei, echivalentul a 1.537 de euro. Dacă raportăm însă datoria publică la populaţia activă (9 milioane de locuitori fără şomeri), atunci, pe cap de salariat, valoarea ei este de 15.565 de lei, adică 3.705 euro.
În timpul guvernului Boc, datoria publică a crescut foarte mult comparativ cu mandatele altor prim-miniştri ai României.
Astfel, pe 31 decembrie 2008, datoria publică era de 109,75 miliarde de lei şi reprezenta doar 21,78% din PIB. Deci în doar nouă luni datoria publică a crescut cu 31,13 miliarde de lei, cu aproape o treime. Cu alte cuvinte, în timpul mandatului guvernului Boc, datoria publică a crescut cu 1.435 de lei pentru fiecare român (adică 341 de euro) sau cu 3.459 de lei pentru fiecare om care poate munci (adică 823 de euro).
Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), vorbeşte despre consecinţele viitoare ale acestei îndatorări. „Datoria publică actuală a României nu este foarte mare, însă ritmul ei de creştere este prea rapid. În plus, o mare parte a datoriei publice este pe termen scurt, ceea ce face ca statul să se împrumute din ce în ce mai mult pentru rostogolirea ei. Pe termen lung, atunci când va începe plata datoriei publice, statul va deprecia moneda naţională, fapt care în cele din urmă va afecta cetăţeanul român“, spune Liviu Voinea. „În viitor sunt aşteptate o scădere a cursului şi creşteri ale preţurilor (consecinţe ale plăţii datoriei – n.red.)“, afirmă analistul Ilie Şerbănescu. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare, 65,46% aveau scadenţă pe termen scurt – de mai puţin de un an, 31,4% erau pe termen mediu – între unu şi cinci ani, iar 3,13% urmau să ajungă la scadenţă peste mai mult de cinci ani. Un an mai devreme, ponderea datoriei pe termen scurt era de 44,9%, ceea ce înseamnă că în ultimul an aceasta s-a dublat.
Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în timpul guvernului Boc datoria publică a României a crescut cu 31,13 miliarde de lei fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să se îmbunătăţească. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici“, spune Vosganian.
Potrivit lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, nivelul datoriei publice nu este mare, însă, din păcate, acesta a crescut pentru ca statul să poată supravieţui în 2009. „În mod obişnuit, anual se plăteşte 7% din datorie, adică două miliarde de euro, aproximativ 2% din PIB. Este rezonabilă o datorie de 30% din PIB în contextul european care permite 60%“, spune acesta. În ultimă instanţă, datoria va fi plătită de români, şi nu de stat. „Majoritatea cred că deficitul e ceva al guvernelor, dar el este al tuturor, e plătit de toţi“, spune el.
Dan Odagiu, Doru Cireasa
sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu