Ușor, ușor, uleiul iese la suprafața apei și pătează satisfacția „imaculată” a drumului săptămânal dus-întors la Coana Joițica, în plus, bulversează anduranța și „rezistența” la intemperii a revoluționarilor din Piața Victoriei, tocmai acum, când pe-afară adie vânt primăvăratic, iar temperaturile indică valori cu două cifre în scara pozitivă a lui Celsius.
„Comuniștii” de la Curtea de Apel din Pitești s-au comportat mai abitir decât acuzatorii publici ai Tribunalului Poporului din ʼ46. Cum adică? Pentru a treia oară apare o sentință definitivă defavorabilă preacinstitului „penal” de la Cotroceni. Cum adică? El, luptătorul neclintit împotriva corupției, să fie dezbrăcat în public și arătat cu „deștiul” așa cum este în realitate? Nu tu palton (că i-a rămas la Paris, pe mașină), nu tu geacă roșie și vestă anti-glonț, nu tu girofar…
Grele vremuri bat în uşa caselor sale? Să fie „vina” prunei căzute din pomul Justiției? Să fie „vina” „Guvernului meu”, trimis unde a-nțărcat mutu iapa? Să fie greutatea blestemului urmașilor din „Deutsche Volksgruppe in Rumänien”, pentru jongleriile sibiene și circul monosilabic, ejectat cu greu, printre dinți, de către marele „penal”, în Parlamentul României, privind prezența copiilor la proteste? Cine poate ști? Cert este că, actualul chiriaș de la Cotroceni s-a dovedit a fi la fel de cinstit precum hoțul prins cu mâna în buzunarul călătorului din metrou. Tocmai el care s-a îmbăiat cu mulțimea, strigând „Hoții!” și „Jos mâinile de pe D.N.A.!” în Piața Victoriei! Tocmai el care a încurajat promovarea inconștientă și mecanică a sloganului „rezist”, preluat de la adepții curcubeului… Apropo, oare când va veni ziua judecății și pentru Cazul „Deutsche Volksgruppe in Rumänien” și cum a devenit F.D.G.R. succesorul acestuia?
Nu este pentru prima dată când înțelepciunea neamului acesta oropsit se dovedește a fi valabilă și iată, „pasărea, pe limba ei piere!”. Dacă nici acum politicienii acestei țări nu protestează, dacă nici acum Parlamentul României nu inițiază acțiunea de suspendare-demitere a infractorului dovedit, atunci România merită a fi rebotezată după legenda lui Ali Baba și a celor mult peste 40 de îngerași nevinovați.
Curtea de Apel de la Pitești – ca și celelalte două instanțe precedente – merită respect pentru corectitudine, verticalitate și reabilitarea demnității actului juridic și readucerea în actualitate a acelui „Dura Lex, sed lex!”. Și în D.N.A.-ul paramedaliatei de străinătățuri Laurei Codruţa Koveși, la al cărui bilanț a asistat o menajerie zâmbitoare și ipocrită: nediplomatul ambasador al partenerului strategic de peste ocean, numeroși combatanți ai anticorupției, O.N.G.-uri și reprezentanți ai firmelor străine, cu toții sub privirea satisfăcută de primirea făcută de infractorul de la Cotroceni. Toate acestea, în timp ce afară, mobilizați de „dușmanii României”, se auzeau voci: „Demisia! Demisia!”. Se cam agită apele, așa că: aviz amatorilor. Cum am mai amintit, temperaturile cresc.
De parcă nu erau suficienți politruci în România, „Mandebilul”, Făt-Frumosul U.S.R. „gonflat de profesorii săi şi de Humanitas”, cu cărți traduse de I.C.R.-ul patapievician și pe care-l „iubește femeile și e moarte dupe el”, a ieșit din vizuina unde hiberna și, trezit de strigătele din Piața Victoriei, a trecut la un atac „orbitor”. El, ne-nobeliatul ce se pricepe ca nimeni altul la toate, inclusiv la probleme economice și la strategia corporațiilor multinaționale, a pus strada deasupra legii și a Curții Constituționale a României. Se pare că multipla ratare a „Nobel”-ului și avansarea în vârstă nu numai că nu i-a adus mai multă minte, ci i-a orientat azimutul spre a doua meserie din lume. Aberațiile acestuia depășesc pornografiile-i scriprice pe paginile naționale, astfel încât, recent și-a emis inepțiile la nivel internațional. „Mandebilul” dă lecții de filosofie precum „Vocea patriotului naționale” al lui Nenea Iancu, pe contul său de facebook. Adresându-se nemților în limba română, înalta sa (ne)înțelepciune refulează: „Vrem să ne reinventăm ca popor şi ca cetăţeni. Vrem să ne putem privi în ochi, în oglindă, fără să ne fie ruşine. Iar dacă noi putem, puteţi şi voi”. Jurnalistul Cornel Nistorescu a descris personajul în cauză mai bine decât oricine: „[…] de mai multă vreme (Cărtărescu – n.n.I.M.), s-a înrolat ca un modest servitor folosit de stăpîni pentru alungarea ciorilor şi huiduirea sau chiar ciomăgirea adversarilor. Cărtărescu zice: « Poporul român n-a ales parlamentul ăsta de hoţi, nici guvernul ăsta de semi-oligofreni şi semi-analfabeţi ». Să nu vă imaginaţi că Mircea Cărtărescu îi cunoaşte şi are habar despre cine scrie. Înjură pur şi simplu pentru că asta dă bine pentru protectorii şi stăpînii săi”.
Atâta timp cât România are ca șef al statului un infractor dovedit, iar Parlamentul României rămâne indiferent, șansa redresării este doar o Fata Morgana. Domnule Președinte al României, dacă partidele nu au demnitatea, Poporul – nu „strada” – vă cere demisia!
Autor: Ion Maldarescu
Sursa: Revista Art-Emis
Adauga comentariu