Deseori cand ne gandim la Bucurestii din anii interbelici avem o imagine idealizata de explozia de civilizatie care marca capitala Romaniei Mari in anii ’30. In mahalale si suburii exista, insa, o lume sordida, deseori extrem de saraca, lume care era prezenta si in centru, mai ales in zona pietelor, balciurilor si ale pravaliilor de vechituri. Marele fotograf care a fost Nicolae Ionescu, (de ale carui poze sun pline cartile despre “Bucurestiul de odinioara” sau circula pe net in nestire, fara a fi insa niciodata semnate cu numele autorului) realizat nenumarate instantanee cu oamenii amarati din Bucuresti.
Majoritatea imaginilor surprinse de-a lungul anilor 1925-1935 sunt facute in zona halelor si a Pietii Bibescu, pe cheiul Dambovitei, la Obor (Targul Mosilor), la pravaliile de vechituri din cartierul evreiesc, in carciumi de mahala sau la groapa de gunoi din spatele cimitirului Bellu, numita Valea Plangerii. Pentru cine nu stie, teritoriul actualului Parc al Tineretului a fost pana la inceputul anilor ’60, cand a fost amenajat ca parc, un maidan sordid. In anii interbelici era groapa de gunoi si tigani amarati, cei mai saraci dintre saraci, isi duceau zilele in cocioabe improvizate, cautand in gunoaie.
Explicatiile pozelor sunt inspirate de textele scrise chiar de mana autorului pe spatele acestora.
Una din nenumaratele familii de tarani gonite de saracie, isi cauta norocul in Bucuresti (1929)
Foto: Nicolae Ionescu
Gospodarie saraca de mahala
Fiecare cartier avea “dulapul” sau (scranciobul). De Pasti, plata era un ou rosu.Aici, in Calea Calarasi-1927
“Dreg la ghete si papuci” instalati pe cheiul Dambovitei…(1932)Foto:N.Ionescu
Scormonind dupa deseuri la conducta cu apa menajera dinspre Dambovita (pe poza nu scrie nimic; asa era botezata imaginea de cei de la MMB, de unde am reproducerea). Dar eu cred ca femeile spala rufe cu apa curata ce vine din panza freatica, printr-un izvor.
Un invalid de razboi langa biserica Domnita Balasa (1932). Foto: N. Ionescu
Detaliu al imaginii de mai sus.
Cizmar ambulant
Cobzar batran in zona Pietei Unirii (Bibescu)
Taietori de lemne
Flasnetar cu papagal (posibil sa nu fie din Bucuresti aceasta poza). Foto: N.Ionescu
Flasnetar cu barba alba si baietan descult
Nesgustorie cu carpe vechi la Taica Lazar (zona cu pravalii de vechituri dincartierul evreiesc – actuala strada Baia de Fier)
vezi si saracii-se-imbracau-de-la-Taica-Lazar, si Fostul-cartier-evreiesc-din-Bucuresti
La Taica Lazar
Pantofi vechi si reparati la Taica Lazar. Toate fotografiile apartin lui N. Ionescu
Noroaie teribile la Mosi-Obor
Lipoveni la ceainarie in Dudesti (1924)
Rampa de gunoi din “Valea Plangerii”, in spatele Cimitirului Bellu, azi Parcul Tineretului.
Cautatori de gunoaie in “Valea Plangerii”. Foto:N.Ionescu
Asemenea ca mai sus
Adunatori de cutii de conserve goale in zona “Vaii Plangerii”. In planul indepartat se poate recunoaste silueta Crematoriului.
Pregatire de nunta in Vitan (1929) Foto:N.Ionescu
Interior dintr-o “casa” in Groapa lui Ouatu (zona Grant)
Tigani ursari
Sursa: Art-Historia
Deci, cam asta-i realitatea micului Paris, ridicat in slavi de o anumita elita,ai carei inaintasi isi duceau viata in marele Paris,iar odraslele lor jinduiau si ei dupa marele Paris.
Si asta va redeveni, o mare mahala, dupa ce se vor termina toate retrocedarile si eventual se va reinstaura si monarhia. Au lasat o groapa de gunoi si acum li se retrocedeaza lucruri muncite din greu de popor si platite cu foamea socialista.
Ca si circarul Patraru ,tarele satrelor tiganesti sunt prezentate propagandistic in mass media sa murdareasca imaginea taranului roman.Mai degraba fac aluzie la satra veneticilor asa zisi regali ce parazitau tara la acea vreme..