Consiliul European de iarnă de la Bruxelles a demonstrat că speranţele liderilor UE nu au fost deloc fondate. Agenda pe care se aflau criza imigranţilor, gazoductul ruso-german Nord Stream, referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din UE, schimbările climatice, terorismul şi securitatea frontierelor UE a rămas blocată pe majoritatea temelor. În schimb, reuniunea de la Bruxelles a fost marcată de o dispută aprinsă între premierul italian Matteo Renzi şi cancelarul Angela Merkel, precum şi de un lung discurs în care David Cameron a neguţat preţul rămânerii ţării sale in UE.
La finalul summit-ului un lucru a rămas sigur – criza refugiaţilor şi aşa-zisul Brexit vor rămâne teme de gâdire pana la viitoarea întâlnire, în februarie 2016.
Cât va plăti România pentru ca Turcia să oprească imigranţii la frontierele UE
Criza imigranţilor şi securitatea granitelor UE, alături de supravieţuirea Acordului Schengen, acum suspendat de mai multe state UE, au fost teme de discuţie încheiate cu un semi-eşec. Liderii UE nu au făcut decat sa ia act de faptul ca din peste un milion de imigranti sosiţi în Europa în acest an nu s-a căzut de acord decât pentru distribuirea în statele UE a 160.000 (sosiţi în ultimii doi ani în Italia şi Grecia), iar dintre aceştia nu au fost efectiv relocaţi in UE decât 184. Revolta premierului Matteo Renzi este uşor de înţeles în aceste condiţii.
S-a oficializat proiectul Bruxelles-ului de a institui un sistem european de pază a frontierelor exterioare, prin care birocraţii nealeşi de la Bruxelles vor avea dreptul să decidă într-o chestiune suverană – frontierele naţionale. Până acum există un stat-cobai în această privinţă – Grecia, unde au fost detaşate deja forţe de pază a frontierei din alte state. Lucrurile nu vor sta însă la fel când va veni vorba şi de ţări care nu se afla sub tutela economică a Berlinului sau a Comisiei Europene.
O chestiune delicată rămâne şi materializarea programului de sprijinire a Turciei în criza refugiaţilor – un program de 3 miliarde de dolari promis la finalul lunii noiembrie. Un miliard urmează să fie alocat din bugetul european, însă restul de două milioane vor veni din partea statelor membre, potrivit unei scheme similare cu cea prin care participă la alcătuirea bugetului UE. România va trebui să ofere practic Turciei circa 21 de milioane de euro pentru ca guvernul de la Ankara, fără a fi condiţionat în vreun fel sub aspectul respectării drepturilor omului, a libertăţii de exprimare sau a minorităţii kurde, să nu lase ca mizeria conflictelor din Siria, Irak şi Afganistan să se reverse în Europa.
Şantajul lui David Cameron
Discuţia pe tema referendumului din Marea Britanie cu care David Cameron încearcă să pună presiune pe restul Europei în vederea perenizarii regimului special al Regatului Unit pare să fi fost un dialog al surzilor. La acest summit Cameron a urmărit cu obstinaţie un scop: să limiteze cât se poate de mult accesul imigranţilor intracomunitari care vin să muncească şi să locuiască în Marea Britabie la beneficii sociale, măsură care a fost văzută ca limitând dreptul la libera circulaţie al cetăţenilor europeni. Cameron şi-a pregătit terenul printr-un turneu diplomatic prin Europa (inclusiv România), pentru a obţine sprijin. Premierul Ungariei a respins categoric ideea reducerii accesului la beneficiile sociale în Marea Britanie pentru cetăţenii europeni.
Cameron a încălcat o tradiţia UE de a dezbate orice decizie majoră în principiu, fără a zăbovi mult pe detalii. El a prezentat Europei o listă cu condiţiile rămânerii Marii Britanii in UE. Dintre acestea, se pare că accesul cetăţenilor europeni la beneficiile sociale din Marea Britanie este o chestiune mai delicată decât acordarea unei puteri mai mari parlamentelor naţionale în politicile europene, o altă condiţie pusă de Londra. Guvernele estice, susţinute şi de presedintele CE, polonezul Donald Tusk, nu vor să piardă voturi acceptând limitarea accesului propriilor cetăţeni la sistemul social britanic.
Numai că, aşa cum a observat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, David Cameron a insistat mult pe problema imigraţiei pentru a distrage atenţia de la celelalte trei condiţii puse de Marea Britanie:
- recunoaşterea faptului că euro nu este singura monedă europeană, pentru a asigura că statele non-euro să nu fie dezavantajate şi ca uniunea financiară nu se va putea extinde şi asupra statelor non-euro
- reducerea excesului de legi care reglementează piaţa unică
- parlamentele naţionale să aibă dreptul de a bloca legile europene.
Pentru eurocraţii de la Bruxelles, aceste condiţii implică mult mai multe riscuri decât problema sistemului social britanic, până la urma o condiţie populistă pusă de Cameron în vederea referendumului.
Atac la cancelar
Premierul Renzi s-a lansat într-o critică la adresa Germaniei pe mai toate subiectele ce trebuiau atinse la summit: sistemul bancar, energie, migraţie şi criza din Grecia. “Portretizarea Germaniei ca un salvator al economiei europene nu este o viziune împărtăşită de toată lumea”, a spus Renzi, premierul unei ţări care poarta povara politicii Angelei Merkel de a deschide porţile Europei în faţa valului de imigranţi din Orientul Mijlociu şi Africa. Premierul italian şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planul ca operatorul aeroportuar german Fraport să cumpere 14 aeroporturi din Grecia – cea mai mare operaţiune de privatizare pe care ar urma să o întreprindă guvernul condus de Alexis Tsipras.
Renzi a mai ridicat şi problema crizei în care se află băncile mai mici din Italia, ale căror clienţi şi-au pierdut economiile (iar recent un pensionar a ajuns să se sinucidă, iscând o polemică naţională) – Italia şi alte state doresc un fond european de garantare, iar Germania se opune. “Băncile italiene sunt mai sănătoase astăzi decât cele germane nu numai pentru ca Intesa San Paolo, cea mai mare din Italia, are o capitalizare de două ori mai mare decât Deutsche Bank, ci din cauza băncilor regionale din Germania, care nu se află sub controlul Băncii Centrale Europene, un sistem care pe mine, dacă aş fi german, m-ar îngrijora mult”.
Apoi Renzi a atacat proiectul ruso-german Nord Stream, care a devenit o prioritate pentru Berlin şi Gazprom, dar care scoate de pe rutele energetice ţările care au fost parte a proiectului South Stream, tot al Gazprom. “Mi-a lăsat un gust ciudat ideea că anul trecut South Stream a fost blocat… iar acum apare alt plan, de a dubla capacitatea Nord Stream, fără însă nicio discuţie. De aceea am cerut să fie o dezbatere”, a spus Renzi. În cele din urmă, în Concluziile Consiliului European s-a specificat că orice proiect energetic va trebui să respecte regula europeană ca furnizorul resursei energetice să nu aibă monopol şi asupra transportului, şi a distribuţiei, lăsând astfel deschisă calea către blocarea iniţiativei Gazprom, care nu respectă aceste condiţii.
Italia a fost acuzată că nu a înregistrat imigranţii care au sosit din Africa de Nord şi le-a permis să intre în spaţiul Schengen fără formalităţi. Rezni a replicat. “Nu Italia e cea care nu respectă regulile, ci Europa”, a spus Renzi, adăugând că autorităţile îi amprentează pe imigranţi, numai că ţările care s-au angajat să-i primească nu au făcut nimic în acest sens.
Acest summit, al 13-lea din 2015, încheie un an oribil pentru Europa, zguduită de cutremure majore, de la criza greacă şi criza ucraineană, trecând prin valul imigranţilor şi fragilizarea spaţiului Schengen şi până la atentatele teroriste şi ridicarea valului de neocolit al populismului, concluziona AFP la încheierea reuniunii de iarnă de la Bruxelles..
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu